Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

În luna august 2017, creditorul X a formulat o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva S.R.L. „G”, susținând că aceasta din urmă se află în incapacitate de plată. Prin Încheierea Curții de Apel Chișinău (CA) cererea introductivă în privința debitorului S.R.L. „G” a fost admisă, fiind instituită perioada de observație și desemnat un administrator provizoriu.  Acesta a prezentat instanței de insolvabilitate tabelul preliminar al creanțelor în privința debitorului și, în legătură cu lipsa totală a masei debitoare, a solicitat încasarea de la membrii organelor de conducere ale debitorului insolvabil a cheltuielilor procesului de insolvabilitate în sumă totală de 25421,90 lei, inclusiv 25069 lei cu titlu de onorariu al administratorului provizoriu și 352,90 lei – cheltuieli efectiv suportate de acesta.

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

În baza materialelor acumulate asupra contribuabililor restanțieri și urmare a emiterii Hotărârii privind executarea silită a obligațiilor fiscale a contribuabilului, Direcția generală administrare fiscală /Direcția generală administrare contribuabili mari informează Direcția generală organizare deservire și gestionare arierate aferent necesității întocmirii unei solicitări de recuperare a creanțelor în baza solicitării de recuperare a restanțelor/creanțelor fiscale aferent Convenției privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală, formularul căreia este propus pentru consultări publice de către Serviciul Fiscal de Stat. Autoritatea a elaborat proiectul ordinului de modificare a Regulamentului privind punerea în aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1275 din 26 decembrie 2018, anexă la Regulament fiind formularul solicitării indicate supra.

Odată cu declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a RM (în continuare – Comisia) este în drept să emită dispoziții prin care se stabilește un regim special de lucru pentru toate entitățile. Dispozițiile Comisiei sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul RM.

Concedierea salariatului în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate se admite în cazul în care nu este posibil transferul salariatului cu acordul lui la un alt loc de muncă (funcţie) în cadrul unităţii respective. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanții în caz de reducere a numărului sau a statelor de

Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi au la bază principiul egalității de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi. Statul garantează excluderea oricărei forme de discriminare pe criteriu de dizabilitate.

Examinarea, conform procedurii prealabile în contenciosul administrativ, a contestațiilor depuse de persoanele supuse controlului de către organul vamal, care se consideră vătămate într-un drept prin actele administrative emise în cadrul procedurii de control, acțiunile sau inacțiunile organului vamal, ale colaboratorilor vamali în cadrul procedurilor, dar şi examinarea materialelor aferente cazului, identificarea practicilor defectuoase în domeniul controlului de stat fac parte din atribuţiile Consiliului pentru soluționarea disputelor în cadrul Serviciului Vamal (SV).

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

Art.61 alin. 1 din Codul de executare1 al RM (în continuare – CE) prevede că, executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare și stabilește condițiile în care executorul utilizează acest drept. La Curtea Constituțională (CC) a fost depusă o sesizare, prin care a fost solicitată examinarea constituționalității acestei sintagme. Instanța, prin Hotărârea nr.22 din 08.10.2019, a declarat sesizarea admisibilă, având în vedere că termenul „poate" din art. 61 alin. (1) din CE se referă la o pretinsă putere discreționară a executorului judecătoresc de a refuza sau nu intentarea procedurii de executare și că instanța va aplica aceste dispoziții din CE, mai exact în situația în care va determina dacă executorul a intentat în mod corect procedura respectivă.

La 30 aprilie 2020 a intrat în vigoare Regulamentul privind subvenționarea întreprinderilor și organizațiilor necomerciale, rezidente ale Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare în contextul situației epidemiologice (COVID-19) (Regulament). Documentul a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 58 din 29 aprilie 2020 și stabilește modul de acordare a subvenției în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator, a contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii și a primelor de asigurări obligatorii de asistență medicală în formă de contribuție procentuală datorate de angajator și angajat (în continuare – impozitul pe venit și alte plăți obligatorii) aferent indemnizației/ salariului achitate angajaților aflați în șomaj tehnic instituit în condițiile art.80 din Codul muncii (CM) și/sau staționare (conform art.801 din CM) drept urmare a situației epidemiologice.

În luna septembrie 2019, Curtea constituțională (CC) a fost sesizată referitor la examinarea constituționalității prevederilor art.8 alin.(2) lit.c) și art.2541 din Codul fiscal (CF). Normele a căror constituționalitate a fost supusă examinării prevăd: Art.8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal: Contribuabilul este obligat să țină contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislatie, să întocmească și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidență în conformitate cu cerintele legislatiei.

La SRL “G”, în baza ordinului Serviciului Fiscal de Stat, a fost instituit un post fiscal mobil, agentul economic fiind înștiințat despre acest fapt. Totodată, contribuabilul a fost informat despre obligația de a comunica funcționarului fiscal responsabil de activitatea postului fiscal despre fiecare livrare/procurare de mărfuri/servicii, precum și despre răspunderea pe care o poartă conform art.257 alin.(8) din Codul fiscal care stipulează că efectuarea de către agentul economic, la care este instituit post fiscal şi care a fost înştiinţat despre aceasta conform prevederilor legislaţiei în vigoare, a intrărilor/ieşirilor de mărfuri/servicii fără informarea despre aceasta a inspectorului sau a subdiviziunii SFS responsabile de activitatea postului fiscal se sancţionează cu amendă în mărime de la 50% la 100% din suma operaţiunilor economice respective.

Legislația penală și procesual-penală a Republicii Moldova garantează dreptul de a se apăra fiecărei persoane care este bănuită de săvârșirea unei infracțiuni sau în privința căreia este intentat un proces penal. Apărarea are drept scop combaterea, în tot sau în parte, a învinuirii ori a atenuării pedepsei, apărării drepturilor şi intereselor persoanelor bănuite sau învinuite, precum şi reabilitării persoanelor supuse ilegal urmăririi penale. Codul de procedură penală instituie dreptul persoanei de a fi asistată sau reprezentată pe tot cursul procesului de un apărător, astfel că organul de urmărire penală şi instanţa sunt obligate să asigure bănuitului, învinuitului, inculpatului dreptul la asistenţă juridică calificată din partea unui apărător ales de el.

Recent Curtea Constituțională a examinat o cauză, la originea căreia se află situația de întocmire de către Inspectoratul de Stat al Muncii a unui proces-verbal cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art.551 din Codul contravențional (CC) în privința unei întreprinderi. Procesul-verbal a fost întocmit ca urmare a faptului de admitere la muncă a două persoane fără încheierea contractului individual de muncă. Amintim că, munca nedeclarată reprezintă o încălcare a legislației, sancțiunea pentru aceasta fiind stabilită în art. 551 din CC, care instituie răspunderea persoanelor care admit utilizarea muncii nedeclarate. Astfel, acesta prevede următoarele amenzi: – pentru fiecare persoană fizică – de la 60 la 90 de unităţi convenţionale; – pentru persoana cu funcție de răspundere – de la 150 la 210 de unităţi convenţionale; – pentru persoana juridică – de la 210 la 300 de unităţi convenţionale.

Pentru actele sau faptele îndeplinite ori pentru omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în exercitarea atribuţiilor conferite prin lege Băncii Naţionale a Moldovei, inclusiv pentru efectuarea operaţiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuţii, pornirea urmăririi penale împotriva membrului organului de conducere a BNM, reţinerea, aducerea silită, arestul și percheziţionarea acestuia nu pot avea loc decât la decizia Procurorului General, cu autorizarea unui complet format din 3 judecători din cadrul Curții de Apel Chișinău. Acţiunile procesuale în privinţa membrului organului de conducere a BNM, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, pot fi efectuate numai după emiterea ordonanţei de pornire a urmăririi penale.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea insolvabilității nr.149. Obiectul excepţiei îl constituie textul ,,creanţelor persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe” din art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea nr.149, ridicată de către autorul sesizării în dosarul pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru. Pe data de 18 octombrie 2012, între agentul economic ,,X” și agentul economic ,,Z” a fost încheiat un contract cu privire la investirea capitalului în construcție. Potrivit contractului, agentul economic ,,Z” a executat în beneficiul agentului economic ,,X” lucrări de finisare a fațadei blocului locativ.

Urmează a fi calculată majorarea de întârziere (penalitate) și aplicate amenzi pentru încălcările fiscale depistate ce țin de perioadele supuse controlului repetat, dacă încălcarea nu a fost depistată în cadrul controlului fiscal anterior?   Controlul fiscal repetat, conform prevederilor art. 214 alin. (6) – (7) din CF, se aplică dacă rezultatele controlului fiscal efectuat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare, dacă ulterior au fost depistate circumstanțe ce atestă existenţa unei încălcări fiscale şi, prin urmare, se impune un nou control, în cadrul examinării contestaţiilor împotriva deciziei SFS sau acţiunii funcţionarului fiscal şi în alte cazuri, la decizia conducerii SFS.

Art.4 alin.(18) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr. 1417-XIII din 17.12.1997 prevede că, se scutesc de TVA fără drept de deducere materia primă, materialele, articolele de completare şi accesoriile necesare procesului propriu de producţie, importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, de asemenea se scutesc organizaţiile şi întreprinderile menţionate de la vărsarea la buget a sumei TVA pentru mărfurile produse şi serviciile prestate, conform listei organizaţiilor şi întreprinderilor respective, aprobată de Guvern

Formularul ,,Actul de ridicare a mijloacelor bănești în numerar a contribuabilului” va fi completat cu o anexă – Informația privind destinația mijloacelor bănești ridicate în numerar. Aceasta va fi plasată pe verso actului existent și se va completa detaliat, cu notarea clasificației ECO, denumirea plății, codul localității, suma, inclusiv plata de bază (P102), majorarea de întârziere (M102) și amenda (A102). În caz de necesitate, informația respectivă se va extinde, fiind completată suplimentar și se va considera parte integrată din Actul de ridicare a mijloacelor bănești în numerar a contribuabilului.