Este în drept persoana fizică care desfășoară activitate independentă și a achitat impozit pe venit pe parcursul anului să beneficieze de dreptul de a desemna 2% în baza art. 152 din CF din suma impozitului achitat pentru anul 2020? Reieșind din prevederile art. 152 alin. (1) din CF și pct. 15 din Regulamentul cu privire la mecanismul desemnării procentuale (HG nr. 1286/2016), de dreptul privind desemnarea procentuală de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual pot beneficia contribuabilii persoane fizice rezidente care dispun de venituri impozabile ce se reflectă în CET18 și care se depune pentru perioada fiscală respectivă.

Confirmarea stagiului de cotizare este o condiţie obligatorie la etapa survenirii unui anumit drept social. Legislaţia în domeniul asigurărilor sociale prevede diferite perioade de stagiu de cotizare, care necesită a fi confirmate de către persoana asigurată la solicitarea prestaţiilor. Pentru stabilirea unor tipuri de indemnizaţii durata stagiul de cotizare care urmează a fi confirmat variază de la o prestaţie la alta. În continuare propunem câteva aspecte de bază de care trebuie ţinut cont la necesitatea stabilirii diferitelor prestaţii de asigurare socială. Confirmarea stagiului de cotizare pentru acordarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă

Ținând cont de ultimele modificări efectuate în legislație, întreprinderea X a decis calcularea amortizării în scopuri fiscale pentru anul 2020 după metoda „veche”. Care sunt principalele aspecte care trebuie luate în considerare la determinarea corectă a amortizării în scopuri fiscale?     Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative art. 24 din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (CF) a fost completat cu alin.

În condiţiile economiei de piaţă activitatea economică se desfășoară de către agenţii economici pe baza autonomiei lor juridice, iar rolul statului este limitat la problemele esenţiale ce privesc apărarea şi promovarea interesului public în activitatea economică. Agenții economici trebuie să dispună liber de venitul obţinut de pe urma activităţii de antreprenoriat, disponibil după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii, susține Cabinetul de miniștri care, în cadrul ședinței de miercuri, 3 noiembrie, a dat avizat negativ proiectul de lege cu privire la modificarea art. 15 lit. b) din Codul fiscal (CF) înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de un grup de deputați. Respectivul proiect propune introducerea

Persoana care va executa un ordin sau o dispoziție vădit ilegală a superiorului fără a ști despre ilegalitatea actelor nu va fi amendată. Deputații au aprobat în ședința de ieri, 7 aprilie, cu 55 de voturi, în prima lectură, proiectul de lege pentru modificarea Codului contravențional, ce are ca scop contracararea unor fenomene prin care se încalcă drepturilor constituționale ale persoanei fizice.   Astfel, este prevăzută completarea Codului cu art. 201, potrivit căruia nu va constitui contravenție fapta prevăzută de legea contravențională comisă de persoană în vederea executării unui ordin/dispoziție a superiorului  care sunt obligatorii pentru aceasta,  dacă persoana care le-a executat nu a știut că ordinul/dispoziția sunt ilegale.

Veniturile bugetului de stat vor fi majorate cu 767,8 mil. lei: din contul încasărilor provenite din impozite și taxe – cu circa 700 mil. lei, din alte venituri – cu 67,8 mil.lei. Totodată, se majorează și cheltuielile cu 421,7 mil. lei, iar deficitul bugetar se reduce cu 346,1 mil. lei și va constitui 5,1% din PIB. În consecință, veniturile BS vor constitui 45,8 mld. lei, cheltuielile – 57,6 mld. lei, în timp ce deficitul bugetar va atinge nivelul de 11,7 mld. lei.   Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost aprobat cu 58 de voturi în prima lectură în ședința plenară a Parlamentului din 18 noiembrie curent.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea conceptului Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat (VMS) persoanelor fizice în Republica Moldova. Proiectul este elaborat în contextul realizării obiectivului privind dezvoltarea pieței interne a VMS, inclus în Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)”, ce include obiective specifice privind gestionarea datoriei de stat în perioada menționată.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent vor fi majorate cu 1,089 mld. lei sau cu 4,1% și vor constitui 27, 49 mld. lei. În Monitorul Oficial din 24 septembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 188 din 22 septembrie 2021 cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 (nr.255/2020).   Astfel, au fost majorate cu 1,204 mld. lei veniturile  din contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, care, în urma precizării, vor atinge 16,284 mld. lei. Totodată, au fost majorate cheltuielile la capitolul protecție socială din resursele generale ale BASS cu 376 mil. lei și a celor finanțate din contul bugetului de stat – cu 713 mil. lei.

Termenul de stocare a informațiilor utilizate în cadrul comerțului electronic sunt similare celor ținute pe suport de hârtie. În cazul în care legislația nu prevede expres termenul de stocare a datelor, operatorul prin decizia motivată stabilește termenul de ținere a acestor informații, se spune în proiectul legii pentru modificarea unor acte normative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prin care este propusă și modificarea unor prevederi din Legea nr.284/2004 privind comerțul electronic ce țin de protecţia datelor cu caracter personal.   Astfel, redacția citată supra este prevăzută pentru alin.3 al art.10, care la momentul actual stabilește că,

Proiectul Ordinului cu privire la modificarea Regulamentului privind modul de stingere prin scădere şi luare la evidență specială a obligației fiscale (Regulament), aprobat prin Ordinul IFPS nr. 1108/2015, a fost propus de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) pentru consultări publice.   Astfel, se propune o nouă redacție a noțiunii „obligație fiscală”, care, în condițiile aprobării modificărilor, va fi definită drept obligația contribuabilului de a plăti la buget nu numai o anumită sumă ca impozit, taxă, majorare de întârziere (penalitate) şi/sau amendă, dar și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii stabilite în cotă procentuală.

Lucrătorii medicali care evită sau refuză administrarea vaccinului anti-Covid19, nu se vor mai încadra în categoria celor eligibili pentru a beneficia de indemnizația oferită din partea statului în legătură cu expunerea la riscul de îmbolnăvire și, în cazul contaminării, nu vor putea pretinde la acordarea indemnizației unice în mărime de 16 mii lei pentru personalul medical angajat și vaccinat împotriva COVID – 19, iar urmașii acestora – la acordarea indemnizației unice în mărime de 100 mii lei pentru personalul implicat nemijlocit în activitățile de combatere a COVID -19, care a decedat în urma infectării.  

Învățământul dual poate fi organizat la inițiativa unității interesate în calitate de potenţial angajator, structurii asociative, Camerei de Comerț și Industrie (CCI) sau instituției de învățământ profesional tehnic.   Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova propune pentru consultări publice proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la învățământul dual, care va reglementa organizarea acestui tip de învățământ, precum și statutul părților implicate în implementarea programelor de formare profesională.

Mijloacele în formă de Drepturi Speciale de Tragere (DST) alocate de Fondul Monetar Internațional Republicii Moldova prin intermediul Băncii Naționale a Moldovei în sumă de 165 mld. DST se vor utiliza pentru finanțarea necesităților bugetului de stat. Executivul a aprobat în ședința de astăzi, 22 septembrie, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind utilizarea DST alocate de FMI.   După cum a comunicat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, la 2 august curent, Consiliul Guvernatorilor FMI a decis alocarea suplimentară de DST în sumă de $650 mld. (456 mld. DST) țărilor membre ale organizației.

Companiilor asociate cu cultivarea și promovarea plantelor și produselor din plante le este oferită posibilitatea de a-și sporiri oportunitățile comerciale transfrontaliere. Republica Moldova, Grecia, Armenia și Georgia și-au propus modernizarea respectivelor întreprinderi din țările bazinului Mării Negre, implementată în cadrul proiectului european „HEGO - plante pentru creștere economică” din Programul Operațional Comun în Bazinul Mării Negre 2014 – 2020.    Partenerul de implementare a proiectului în țara noastră este Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), care a organizat primul eveniment național de diseminare a acestei inițiative transfrontaliere, la care au participat reprezentanți ai autorităților publice, instituții de cercetare, centre universitare/de formare antreprenori și partenerii proiectului.

Ținând cont de lansarea unei reformei naționale în Republica Estonia, cu care Moldova are semnat un Acord în domeniul asigurărilor sociale, partea estonă a solicitat ratificarea Protocolului de modificare a Acordului, proiectul căruia a fost examinat ieri, 30 septembrie, în cadrul ședinței de Guvern.    Potrivit documentului, reforma constă în schimbarea conceptului de incapacitate de muncă în capacitate de muncă, avându-se în vedere schimbarea atitudinii față de persoanele cu capacitatea redusă de muncă și în acordarea suportului acestora pentru a se integra mai ușor sau a se menține pe piața muncii.

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea participa la un program de digitalizare a afacerilor. Acesta va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri, 2 martie, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului, beneficiarii ai căruia vor fi întreprinderile micro, mici și mijlocii, definite în conformitate cu Legea nr.179/2016   cu privire la întreprinderile mici și mijlocii. Indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică (cu excepția persoanelor fizice care activează pe baza patentei și a persoanelor juridice de dreptul public), solicitanți ai Programului pot deveni IMM ce întrunesc anumite criterii de eligibilitate:

Cetățenii Republicii Moldova, la revenirea cu traiul în RM, la trecerea bunurilor peste frontiera de stat ar putea beneficia de o serie facilități fiscale și vamale. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă înaintată de președinta țării.   Astfel, la revenirea cu traiul în RM, cetățenii ar putea beneficia de scutirea de plata drepturilor de import pentru un mijloc de transport (poziția tarifară 8703) în cazul în care termenul de exploatare nu este mai mare de 7 ani, iar valoarea în vamă nu depășește 400 mii lei. Totodată, mijlocul de transport nu va avea deteriorări generate de accidente și nu va fi destinat activităților comerciale. Încă o condiție este ca capacitatea cilindrică a motorului să nu

Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 370/2020 prin care a fost aprobat formularul UNIF21 – Darea de seamă fiscală unificată/(Declarația) și modul de completare a acesteia.   Astfel, se propune ca în tabelul nr.3 al formularului, în col.7, unde în momentul de faţă se indică numărul de luni în care venitul a fost îndreptat spre achitare, să fie notat codul țării al cărei cetățean este beneficiarul plății conform Clasificatorului codurilor țărilor lumii (Anexa nr.3 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.95 din 30 iulie 2020). Totodată, coloana 7 nu se va completa în cazul în care beneficiarul plății este cetățean al RM, iar dacă beneficiarul plății deține două sau mai multe cetățenii, se va indica cetățenia cu care acesta s-a manifestat

Legea privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale a fost adoptată în lectură finală de Parlamentul Republicii Moldova. Scopul principal al legii constituie reglementarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție în sectoarele respective în mod transparent, nediscriminatoriu, competitiv și deschis și alinierea la cadrul normativ național la acquis-ul Uniunii Europene, prin transpunerea elementelor de bază ale directivei Uniunii Europene nr. 2014/25/UE din 26 februarie 2014.

O problemă des abordată de Curtea de Conturi sunt erorile depistate în cadrul reorganizărilor instituțiilor bugetare și anume: