Studiul pieței muncii din Republica Moldova ce urmărește crearea unei viziuni sistemice a domeniului, inclusiv pe cele mai frecvente obstacole, precum și formularea unui set concret de intervenții de politici a fost prezentat pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii.  Documentul constată situația actuală pe piața muncii din țara noastră, tendințele privind ocuparea forței de muncă pentru perioada anilor 2020-2025, oportunitatea liberalizării accesului forței de muncă străine pe piața muncii din Moldova, precum și impactul pandemiei COVID-19.

Serviciul Fiscal de Stat recomandă persoanelor fizice al căror venit anual se estimează a depăși suma de 360 000 lei să solicite de la contabilitatea de la locul de muncă neaplicarea scutirii personale și efectuarea recalculului obligațiilor la capitolul impozit pe venit, asigurându-se repartizarea parțială a sarcinii fiscale și în lunile rămase până la sfârșitul anului 2020 în vederea evitării presiunii fiscale integrale către data 30 aprilie 2021 (data limită de prezentare a Declarației și achitare a impozitului pe venit).      Amintim, modificările la art. 33 alin.1 din Codul fiscal au fost operate prin Legea nr. 122 din 16.08.2019 , acestea fiind puse în aplicare din 1 ianuarie 2020. 

Telemunca reprezintă forma de organizare a muncii în domeniile de activitate în care este posibilă prestarea acesteia, prin care salariatul îşi îndeplineşte atribuţiile specifice funcţiei, calificării sau profesiei pe care o deţine în alt loc sau în alte locuri decât locul de muncă organizat de angajator, folosind mijloacele tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor care sunt procurate din mijloace proprii sau îi sunt puse la dispoziție de angajator în acest scop. Prestarea muncii în regim de telemuncă nu presupune existența unui loc stabil de muncă și nu reprezintă pentru angajator o subdiviziune a unității. Confederația Națională a Patronatului din RM a propus, în contextul examinării proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii (CM), completarea legii cu cap. IX1 (art. 2921) ce va reglementa, în condițiile susținerii inițiativei, o nouă formă de organizare a muncii – telemunca.

Comitetul de supraveghere al Programului „Femei în Afaceri” a aprobat în regim online, câștigătoarele celui de-al 5-lea Concurs de granturi mici.  La competiție s-au înscris 156 de antreprenoare din toate regiunile țării,  72 dintre acestea au fost selectate pentru finanțare nerambursabilă. Valoarea totală a granturilor va constitui 9,02 mil. lei, ceea ce va stimula investiții în economia națională de circa 15 mil. lei.

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999), fiind extinse categoriile de întreprinderi agricole care beneficiază de subvenţionare de la bugetul de stat. Până la modificările menţionate beneficiau de suportul de la bugetul de stat doar angajatorii din sectorul agrar care în totalitate practicau activităţi  prevăzute de grupele 01.1. - 01.6 din Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei.   Astfel, în Legea nr. 489/1999 a fost introdusă o norma prin care întreprinderile agricole care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puţin de 95% din activităţile stipulate în grupele 01.1 - 01.6 din CAEM (aprobat prin Hotărârea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr. 20/2009),

În trimestrul II al anului 2020, sumele TVA restituite din buget agenților economici constituie 1,316 mld. lei,  potrivit datelor  statistice publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Indicatorul este în descreștere față de aceeași perioadă a anului 2019, când suma TVA restituită a constituit puțin peste 1,326 mld. lei.   Totodată, în perioada ianuarie-iunie 2018, pentru livrările pentru care, conform legislaţiei fiscale, este prevăzută restituirea TVA, din bugetul de stat au fost restituite 1,346 mld. lei la 806 contribuabili.   Restituirea TVA. Întrebări și răspunsuri.   

Redacția în vigoare până la 31 decembrie 2020 a art. 117 alin. (3) din Codul fiscal (CF) prevedea că, pentru vânzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerţului electronic, cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor cînd este solicitată de cumpărător), dacă sunt respectate condiţiile stabilite1.   Respectiv, până la 1 ianuarie 2021, persoană fizică cetățean avea posibilitatea de a se adresa ulterior vânzătorului pentru eliberarea facturii fiscale, fără să fi fost specificat termenul limită de la momentul în care, de fapt, avuse loc tranzacția pentru care se elibera factura fiscală.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), al cărui fondator este Ministerul Finanțelor, oferă autorităților și instituțiilor publice bugetare instrumente electronice moderne de ținere a evidenței contabile. Aceste instrumente se regăsesc în Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), elaborat și administrat de CTIF.

Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 455/2017,  ar putea fi completat cu o nouă secțiune ce va reglementa procedura de monitorizare postachitare.   În acest sens, va fi aprobat un plan de monitorizare, iar graficul de efectuare a acesteia va fi aprobat de directorul AIPA, plasat pe pagina oficială a instituției și comunicat beneficiarului de subvenții la adresa electronică sau prin alte mijloace cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte de efectuarea evaluării. Monitorizarea respectării de către beneficiari a cerințelor va fi asigurată de Serviciul monitorizare postachitare.

Astăzi marcăm una dintre cele mai semnificative sărbători naționale – Ziua Independenței. Este evenimentul ce definește valorile spre care au tins predecesorii noștri și pe care noi trebuie să le păstrăm cu sfințenie: libertatea, integritatea, unitatea, patriotismul.   Fiecare dintre noi, prin aportul său, poate contribui la crearea unei realități în care domină echilibrul social, respectul și prosperitatea țării în care ne-am născut. Fiecare dintre noi trebuie să dea dovadă de înțelegere, toleranță, empatie și să ofere ajutor și suport celor ce au nevoie de el.   Stimați cetățeni!    Cu ocazia Zilei Independenței, P.P. „Monitorul Fiscal FISC.md” Vă urează sănătate, liniște și prosperitate. Fie ca în țara noastră să domnească buna-credință, patriotismul, respectul între oameni și generații. Sperăm la un viitor mai luminos și suntem convinți că vom trece peste toate provocările!     La mulți ani, Moldova!   La mulți ani, țara mea!

În perioada 7-29 aprilie curent subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOM) au emis 3788 de decizii de stabilire a dreptului la ajutor de șomaj. Totodată, în scopul susținerii la integrarea pe piața muncii și protecției în caz de șomaj, de la începutul anului curent până la data 29 aprilie, STOFM au implementat măsuri de ocupare a forței de muncă pentru 32404 șomeri.

Casa Naţională de Asigurări Sociale anunţă că a transferat 18,0 mil. lei  pentru a doua tranșă pentru plata indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă. De asemenea, au fost transferaţi 24,0 mil. lei pentru plata pensiilor noi stabilite.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md”, la multiplele întrebări adresate de contribuabili, a adresat Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM) solicitarea cu privire la particularitățile de completare și prezentare a Formei IRM19 Informație privind stabilirea drepturilor sociale și medicale aferente raporturilor de muncă în cazul concediilor neplătite, dar și aspecte ce țin de asigurarea obligatorie de asistență medicală în cazul concediilor de lungă durată din cont propriu al angajatului. În continuare venim cu precizările oferite de CNAM.   Conform art. 6) alin. (4) lit. i) din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, statutul de persoană asigurată se suspendă în cazul suspendării contractului individual de muncă, cu excepţia suspendării acestuia în următoarele circumstanţe:

În cazul confirmării refuzului sau imposibilității de acordare a serviciilor medicale de către instituția medico-sanitară, Compania Națională de Asigurări în Medicină ar putea achita persoanei asigurate toate cheltuielile necesare suportate, indiferent de mărimea primelor de asigurare achitate. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune modificarea art.11 și 14 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, care la momentul actual nu conține reglementări ale cazurilor în care serviciile solicitate nu sunt prestate.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 7 august curent (nr.199- 204) a fost publicată Legea nr. 142/2020 pentru modificarea Legii nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (în continuare - Legea nr 142/2020”).

Vizitele de documentare în teritoriu privind identificarea zonelor de amplasare a viitoarelor Platforme industriale multifuncționale (PIM) continuă, zilele trecute fiind inițiate discuții cu reprezentanții administrațiilor publice locale privind identificarea sectoarelor economice cu potențial de creștere în raioanele Ocnița, Briceni și Telenești.   Reprezentanții APL-urilor din cele trei raioane au apreciat inițiativa autorităților statului de creare a PIM-urilor și de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Pe baza acestor platforme vor fi create noi afaceri, locuri de muncă, vor crește investițiile în dezvoltarea industriilor locale, va fi dezvoltat potențialul existent.

În ultimii 15 ani, Republica Moldova a beneficiat de suport din partea USAID în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea a patru sectoare-cheie ale economiei naționale: vinificație, industria ușoară, TIC și turism. La finele anului 2019 a fost realizată o evaluare sectorială a acestor domenii. Studiul conține tablouri de bord bazate pe date statistice din Moldova și, în comparație, din alte țări, pentru a analiza nivelul de competitivitate și traiectoria de dezvoltare a țării, include și o analiză SWOT pentru fiecare dintre industrial vizate, oferă modele de avantaje competitive, precum și recomandări pentru fiecare sector.

Autoritățile intenționează să implementeze un nou concept de dezvoltare regională a Republicii Moldova armonizat la politicile europene din domeniu. Proiectul  de hotărâre pentru modificarea Legii privind dezvoltarea regională  a fost aprobat în ședința Guvernului din 30 septembrie.   Astfel, după cum a menționat ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, noul obiectiv general al dezvoltării regionale urmărește creșterea competitivității și dezvoltării durabile a fiecărei regiuni, incluzând, spre deosebire de prevederile actuale, toate regiunile, nu doar pe cele mai puțin dezvoltate.

Serviciul Fiscal de Stat a identificat domeniile prioritare pentru monitorizare pe parcursul anului 2021. Potrivit Programului de conformare al contribuabililor pentru anul curent, autoritatea fiscală va acorda o atenție sporită următoarelor domenii din economia națională evaluate cu un nivel ridicat de neconformare fiscală: Comerțul cu amănuntul și cu ridicata Servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate Comerțul electronic Servicii imobiliare Industria extractivă