Valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2016 s-a micșorat față de anul 2015 cu 2,3 mil. lei. Totodată, valoarea ajutorului de stat s-a micșorat cu 15,47% în anul 2016 în raport cu anul 2014. Această micșorare provine în mare parte drept rezultat al prezentării de informații incomplete privind ajutoarele de stat acordate în baza prevederilor Codului fiscal. Datele sunt incluse în Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2016, publicat în Monitorul Oficial din 6 aprilie curent de Consiliul Concurenței, autoritatea care deţine atribuţii de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat.

Începând cu această săptămână, Serviciul Fiscal de Stat a lansat un nou serviciu electronic – „Achitarea on-line a impozitelor și taxelor de către persoanele fizice-cetățeni”. Acesta permite achitarea tuturor impozitelor și taxelor prin intermediul serviciului guvernamental de plăți electronice MPay. Totodată, serviciul lansat reprezintă un instrument prin care contribuabilii au posibilitatea să transfere, printr-o singură notă de plată, suma integrală pentru achitarea tuturor impozitelor și taxelor. Suma va fi direcționată automat către destinațiile de buget prestabilite, fără indicarea rechizitelor, iar contribuabilul va selecta doar impozitele care urmează a fi achitate.

O instituție medico-sanitară (IMS) privată a acționat în judecată furnizorul de energie electrică pentru încălcarea parametrilor de calitate, fiind înregistrat un salt al tensiunii curentului electric şi ulterioarele variații ale acestei tensiuni (de la 180V până la 270V), după care s-au produs întreruperi ale furnizării energiei electrice în aceeaşi zi. Ca rezultat, au fost defectate mai multe dispozitive electrice (receptoare), inclusiv medicale, iar pentru reparația acestora IMS a suportat cheltuieli în sumă de peste 84 mii lei.   Problemele generate de furnizarea necalitativă a energiei electrice au fost reclamate în aceeaşi zi furnizorului, iar ulterior aceste reclamații au fost completate în repetate rânduri, fapt confirmat prin scrisori adresate furnizorului de electricitate, inclusiv actele confirmative ale prejudiciului cauzat ca efect al saltului de tensiune.

Conform pct.20 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, angajatul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte angajatorului anual cererea şi copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor în care angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la anumite scutiri.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

După cum cunoaştem, legislaţia în vigoare stipulează că angajatul întreprinderii nu are dreptul să lucreze în perioada în care se află în concediu medical. Vrem să ştim dacă norma respectivă se răsfrânge şi asupra perioadei achitate din contul angajatorului, adică pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă, şi cum poate afla angajatorul că angajatul nu mai activează prin cumul în cadrul altei entităţi economice?

Astăzi, 27 decembrie 2019, în MO a fost publicată Legea nr.171 cu privire la modificarea unor acte legislative, care reflectă politica fiscală și vamală pentru anul 2020. În următoarele zile publicația noastră va veni cu prezentarea modificărilor în Codul fiscal, Codul Vamal și Legea nr.489, care vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020. Acestea vor fi incluse și în ediția actualizată a Codului fiscal pentru anul următor, iar fiecare persoană interesată este în drept să comande un Cod fiscal care va fi livrat la adresa indicată de Dvs. Menționăm că cei ce vor procura un abonament Premium sau Classic obțin Codul fiscal gratuit.

În ultimii 15 ani, Republica Moldova a beneficiat de suport din partea USAID în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea a patru sectoare-cheie ale economiei naționale: vinificație, industria ușoară, TIC și turism. La finele anului 2019 a fost realizată o evaluare sectorială a acestor domenii. Studiul conține tablouri de bord bazate pe date statistice din Moldova și, în comparație, din alte țări, pentru a analiza nivelul de competitivitate și traiectoria de dezvoltare a țării, include și o analiză SWOT pentru fiecare dintre industrial vizate, oferă modele de avantaje competitive, precum și recomandări pentru fiecare sector.

Serviciul guvernamental de notificare electronică (MNotify) va fi parte componentă a resurselor informaţionale de stat ale RM şi va reprezenta un ansamblu de resurse şi tehnologii informaţionale, mijloace tehnice de program şi metodologii aflate în interconexiune, fiind destinat notificării destinatarilor persoane fizice şi juridice prin intermediul diverselor canale de notificare. Proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Conceptului şi Regulamentului privind serviciul guvernamental de notificare electronică (MNotify) a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Calitatea de posesor al sistemului nou va fi oferită Instituţiei Publice „Agenţia de Guvernare Electronică”.

Conform art.12 alin. (3) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, pentru operațiunile care au caracter internațional, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute de contract. Totodată, potrivit prevederilor art.117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.

O companie din RM s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind încasarea prejudiciului de la un salariat (șofer), angajat prin contract individual de muncă și contract de răspundere materială deplină, ulterior fiind semnat și un contract pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei în situații de lucru. Prin act de predare-primire, șoferul a primit de la companie, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, automobil și semiremorcă de mare tonaj.

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind achizițiile publice de lucrări, ce stabilește mecanismul de inițiere, derulare și atribuire a contractelor de achiziții publice. Documentul a fost elaborat în vederea asigurării unei gestionări mai eficiente a banilor publici de către beneficiari, investitori, proiectanți, antreprenori, precum și pentru a aduce în concordanță cadrul normativ cu Legea nr. 169/2018 privind modificarea Legii privind achizițiile publice. Potrivit documentului, achiziția publică în domeniul respectiv reprezintă atât achiziția lucrărilor, cât și achiziția lucrărilor împreună cu proiectarea lucrărilor de construcții de orice categorie și instalațiile aferente acestora, precum și lucrările de intervenție în timp la construcțiile existente,

Agentul economic ”X”, proprietar de bunuri imobiliare, în conformitate cu prevederile art. 282 alin. (2) din CF, pentru perioada fiscală aferentă anului 2018 a achitat impozitul pe bunurile imobiliare integral până la 30.06.2018. Ulterior, s-a constat necesitatea prezentării, pentru aceeași perioadă, a unei dări de seamă corectate. Se va menține în acest caz dreptul la reducerea în mărime de 15% de care a beneficiat agentul economic?

Normele ce ţin de asigurarea socială a persoanelor asigurate angajate la întreprinderile rezidente a Parcului IT sunt expuse în Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), care stipulează că salariaţii rezidenţilor parcului beneficiază de toate tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat din bugetul asigurărilor sociale de stat, conform legislaţiei în vigoare.Venitul lunar asigurat al acestor salariaţi va constitui 68% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul  respectiv. Salariaţii rezidenţilor parcului obţin statutul de persoană asigurată în sistemul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în baza informaţiei actualizate şi prezentate în Darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, conform legislaţiei în vigoare.  

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) amintește potențialilor beneficiari că campania de depunere a cererilor de obținere a subvențiilor post-investiționale oferite din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural va dura până la 31 octombrie 2019. Totodată, pentru două submăsuri termenul de înaintare a cererilor diferă de cel indicat. Astfel, în cadrul submăsurii 2.3 Stimularea producătorilor agricoli pentru compensarea cheltuielilor de irigare termenul-limită de depunere a actelor este 15 noiembrie, iar pentru submăsura 1.7A Stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură data-limită de recepționare a dosarelor este 15 decembrie.

Angajatul întreprinderii, aflându-se în concediu de odihnă anual în anul 2019 (iulie — august), a fost rechemat în luna august cu 7 zile înainte de finalizarea acestuia. În anul 2019 persoana nu a solicitat utilizarea zilelor de concediu nefolisit. În luna aprilie 2020, începând cu data de 6 a lunii, angajatul a solicitat cele7 zile de concediu nefolisit din anul 2019. Cum urmează să reflectăm corect această perioadă în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?

Rezervele reprezintă, în principiu, beneficii capitalizate în mod durabil de entitate până la aprobarea unei decizii. Rezervele reprezintă componente ale capitalului propriu sub formă de capital de rezervă (rezerve stabilite de legislație), rezerve statutare (rezerve prevăzute de statut) și alte rezerve, cu excepția rezervelor din reevaluare, care constituie surplusul de reevaluare stabilit în urma reevaluării imobilizărilor corporale efectuate conform Standardului național de contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”. În funcție de conținutul economic rezervele se împart în:

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, cu majoritatea voturilor, raportul la proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, pentru două lecturi. Proiectul a fost elaborat de Guvern în contextul efectelor economice și sociale ale situației epidemiologice (”COVID-19”). Pentru a susține mediul de afaceri, inclusiv angajatori și angajați, proiectul propune, printre altele, mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică lista locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, în temeiul cărora se acordă pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase.

În conformitate cu prevederile art. 323 alin. (7) din Legea viei și vinului nr. 57 din 10 martie 2006, plătitorul de contribuţii obligatorii calculează de sine stătător sumele datorate către Fondul Viei și Vinului (Fond) şi efectuează plata în decurs de cel mult 120 de zile calendaristice din ziua de eliberare a facturii fiscale. În acelaşi termen, plătitorul prezintă Serviciului Fiscal de Stat calculul contribuţiei conform unui formular tipizat, aprobat de către autoritatea fiscală. De asemenea, potrivit normei prevăzute la alin. (9) al articolului menționat, pentru sumele datorate Fondului se calculează penalitate în valoare de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere de la expirarea termenului de plată indicat supra.