Directorul Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), Corneliu Jaloba, a solicitat sprijinul ambasadei Republicii Lituania la Chișinău în stabilirea relațiilor de cooperare cu companiile IT lituaniene în scopul preluării celor mai bune practici europene în implementarea soluțiilor IT în domeniul finanțelor publice și asigurarea securității cibernetice a sistemelor informaționale. Directorul CTIF a făcut această solicitare în cadrul întrevederii avute ieri, 22 ianuarie, cu ambasadorul Lituaniei la Chișinău, Kestutis Kudzmanas.

Oportunitățile preluării de către Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a experienței companiilor IT estoniene în domeniul digitizării serviciilor publice și asigurării securității cibernetice au fost discutate în cadrul unei întrevederi de la finalul săptămânii trecute, avute de conducerea CTIF cu însărcinatul în afaceri, șeful oficiului de la Chișinău al Ambasadei Estoniei în România, Simmu Tiik. După o scurtă prezentare a atribuțiilor CTIF, directorul instituției, Corneliu Jaloba, a declarat că CTIF dorește să stabilească relații de cooperare cu companiile IT estoniene pentru a prelua cele mai bune practici europene în materie de digitizare a serviciilor în domeniile finanțe publice, fiscal, vamal

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul achizițiilor publice pentru anii 2018-2020.

La 28 noiembrie curent Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP) a aprobat Planul anual de controale planificate pentru anul 2019. Astfel, pe parcursul anului viitor, Agenția va verifica 256 de agenți economici, în fiecare trimestru fiind inspectați câte 64 de agenți. Planul de controale planificate a fost elaborat în conformitate cu Metodologia controlului de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat de către Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței.

Medicii de familie sunt obligați să încheie contracte de reciprocitate cu unul sau mai mulți medici de familie titulari ai unor practici adiacente, pentru substituire în caz de absență pe un termen de până la 3 luni și să organizeze înregistrarea pe listele proprii a populației a practicii care i-a fost atribuită și a populației practicilor transferate. Acestea sunt unele prevederi din Regulile de organizare a asistenței medicale primare, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr.988 din 10 octombrie 2018. Documentul stabilește că principiul de bază în organizarea asistenței medicale primare este garantarea accesului populației la serviciile medicale primare în volumul și de calitatea prevăzute de legislație. Totodată, sunt abrogate HG nr.1134/1997 cu privire la dezvoltarea asistenței medicale primare și HG nr.749/1999 pentru aprobarea actelor normative despre executarea Legii privind minimul de asistență medicală gratuită, garantat de stat.

Până în luna martie 2019, stațiile de asistență medicală de urgență vor fi dotate cu încă 170 de ambulanțe noi. În anul 2018, parcul de ambulanțe a fost dotat cu 110 ambulanțe. Faptul a fost anunțat de ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Silvia Radu, în cadrul conferinței de totalizare a rezultatelor activității MSMPS pentru anul 2018 și prioritățile pentru anul 2019. Astfel, în revistă au fost trecute cele mai importante realizări ale anului curent, printre care: • Majorarea, de la 1 ianuarie 2019, cu 10% a pensiilor beneficiarilor care primesc o pensie mai mică decât minimul de existență pentru pensionari — 1589 de lei.

O simplă analiză a procedurilor de achiziții publice, în special a celor de lucrări, scoate în evidență faptul că numărul de operatori economici care au decis să depună o ofertă scade cu cât complexitatea lucrărilor, inclusiv valoarea estimată a acestora este mai mare.

În anul 2019, autoritățile își propun asigurarea consolidării capacităţilor administrative prin reducerea fragmentării structurii administrativ-teritoriale şi/sau dezvoltarea formelor teritoriale de alternativă de prestare a serviciilor publice. Aceast obiectiv este prevăzut în proiectul Planului de acțiuni pe anii 2019-2020 pentru implementarea Strategiei privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020. Documentul este propus spre consultare publică de Cancelaria de Stat.

Proiectul hotărârii Guvernului Privind aprobarea Planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul achizițiilor publice pentru anii 2018-2020 este propus pentru consultări publice repetate, care vor dura până la 31 ianuarie, de către Ministerul Finanțelor.

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

„După frauda bancară și criza care a urmat, sistemul bancar a fost curățat și putem spune acum că avem bănci solide și stabile, gata să susțină investitorii. Cetățenii au recăpătat și ei încredere în sistemul bancar. Băncile noastre dețin aproximativ 1,5 miliarde euro care așteaptă să fie investite în proiecte sau credite — este o rezervă impunătoare și sunt sigur că aceasta va fi baza pentru creșterea viitoare a economiei.

În anul 2018, Camera de Comerț și Industrie din Republica Moldova a marcat 25 de ani de la fondare, unele activități desfășurate de instituție pe parcursul anului care s-a încheiat fiind dedicate acestui eveniment. Potrivit Raportului de activitate al Consiliului Camerei de Comerț și Industrie, în anul 2018, o prioritate pentru CCI a fost promovarea sistemului de învățământ dual. În acest sens au fost aprobate Regulamentul cu privire la organizarea programelor de formare profesională tehnică prin învățământ dual și Regulamentul de constatare a conformității agentului economic în formarea profesională pentru cooperare în învățământul profesional tehnic dual.

Guvernul a adoptat proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023 și a Planului de acțiuni pentru anii 2018-2020 privind implementarea acesteia. Scopul Strategiei este oferirea unei clarități în aplicarea și dezvoltarea ulterioară a managementului integrat al frontierei de stat în Republica Moldova, corelat cu ultimele evoluții la nivel internațional și cu cele mai bune practici în domeniu.

În Monitorul Oficial din 21 septembrie curent a fost publicată Hotărârea pentru aprobarea Regulamentelor-tip privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc ce constituie monopol de stat. Astfel, prin această hotărâre au fost aprobate următoarele acte: • Regulamentul privind organizarea și desfășurarea loteriilor • Regulamentul privind organizarea funcționării sălilor de joc cu automate de joc cu câștiguri bănești

În perioada 5-6 decembrie curent, 70 ofițeri din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul vamal, prevenirea spălării banilor, urmăririi penale și anticorupției care operează în întreaga țară au participat la atelierul de lucru "Îmbunătățirea procesului de monitorizare a fluxurilor de numerar transfrontaliere și combaterea spălării banilor în Republica Moldova", organizat cu sprijinul proiectului finanțat de UE «Asistență la implementarea Misiunii Înalților Consilieri UE». Conform agendei evenimentului, discuțiile au fost axate pe aspecte legate de introducerea noului sistem de declarare a numerarului și a legislației aferente monitorizării fluxurilor de numerar transfrontaliere în vederea combaterii spălării banilor.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

Pentru anul 2019, volumul emisiunilor de valori mobiliare este preconizat la 400 mil. lei, pentru anul 2020 acest indicator este prognozat la 500 mil. lei. În anul 2021, volumul emisiunilor de valori mobiliare ar putea atinge cifra de 550,0 mil. lei, iar, către 2022, acesta ar putea crește până la 600 mil. lei. Totodată, în anul 2019 volumul tranzacțiilor mobiliare ar putea atinge nivelul de 800 mil. lei, iar în următorii ani se preconizează creșterea până la 900,0 mil. lei în 2020, 1000 mil. lei în 2021 și 1100 mil. lei în 2022. Indicatorii respectivi sunt incluși în Strategia de dezvoltare a pieței financiare nebancare pe anii 2018-2022.

Schimbarea atitudinii societății față de antreprenorii care au suportat un eșec în afaceri este esențială, totodată, ar fi binevenită crearea unui Centru de apel sau Centru de Avertizare Timpurie pentru antreprenorii care au nevoie de un sfat rapid, aflându-se în situație dificilă sau în risc de eșec. Aceste recomandări au fost propuse în cadrul evenimentului intitulat „A doua șansă pentru antreprenori”, desfășurat ieri, 10 aprilie, de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). În cadrul evenimentului a fost prezentat proiectul Danube Chance 2.0, care își propune să dezvolte politici antreprenoriale pentru a doua șansă și soluții practice pentru îmbunătățirea culturii antreprenoriale, pentru a evita pierderea potențialului antreprenorial

La 1 august 2019, s-a împlinit un an de la finalizarea procesului de reorganizare a întreprinderilor de stat „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform” din subordinea Ministerului Finanțelor, prin transformarea „Fintehinform” în Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și fuziunea celorlalte două întreprinderi cu CTIF, instituție care a preluat, conform Hotărârii Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, drepturile, obligațiile și funcțiile celor trei entități. Cu acest prilej, corespondentul nostru a discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre bilanțul activităților noii instituții, preocupările curente și proiectele ei de viitor.