Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Banca Națională a Moldovei (BNM) impune un șir de măsuri care să prevină răspândirea virusului COVID-19 și care să asigure în continuare funcționalitatea sistemului financiar-bancar al țării. Măsurile sunt necesare pentru a proteja sănătatea angajaților băncilor și a clienților lor pentru ca aceștia să beneficieze fără întrerupere de serviciile solicitate. În acest sens, BNM îndeamnă cetățenii să respecte strict regulile de comportament și de igienă, iar dacă prezența fizică nu este obligatorie, se recomandă utilizarea sistemelor de deservire la distanță, a instrumentelor și serviciilor de plată fără numerar, cum ar fi aplicațiile internet-payments, mobile payments, cardurile de plată, transferul de credit (ordinul de plată), care permit efectuarea plăţilor de la orice calculator sau dispozitiv mobil.

Executivul a aprobat ieri Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichetele de masă. Potrivit ministrului Finanţelor, Octavian Armaşu, Regulamentul vine să pună în aplicare prevederile Legii cu privire la tichetele de masă. Acesta stabileşte normele de procedură pentru fiecare subiect în parte, implicat în lanţul de circulaţie a tichetelor de masă. Sunt vizați angajatorii care vor oferi tichete de masă salariaților, unitățile comerciale/de alimentație publică care vor accepta aceste tichete și operatorii care vor emite tichete de masă, a menţionat ministrul.

În ianuarie-aprilie 2020, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 476 controale la unități cu un număr de 31088 salariaţi, verificând aspecte ale respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă. Din numărul total de controale, 329 au fost planificate (130 în sectorul public și 199 în sectorul privat) şi 147 – inopinate (62 în sectorul public și 85 în sectorul privat). Conform datelor făcute publice de ISM, în urma acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale, în care au fost stabilite și consemnate 2730 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative. Activităţile de inspecție au scos în evidenţă faptul că angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale referitoare la stabilirea salariului și respectarea termenelor de plată ale acestuia.

Potrivit prevederilor art. 698 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele fizice ce desfășoară activități independente aplică contabilitatea de casă în conformitate cu art. 44 alin. (2) din Codul fiscal.

Conform prevederilor art. 129 pct. 11 din Codul fiscal (CF), control fiscal este verificarea corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţia fiscală și alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală și alte acte normative, inclusiv verificarea altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme și operaţiuni prevăzute de Codul fiscal. Principalele atribuții de control fiscal stabilite în competența Serviciului Fiscal de Stat (SFS) sunt expuse în art. 133 din CF, dar prevederi sunt specificate și în alte acte normative, spre exemplu Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și

Banca Națională a Moldovei a publicat astăzi cel de-al șaselea set de materiale în contextul campaniei de informare inițiate luna trecută împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare, în cadrul proiectului „Învață. Dă sens banilor”. Acesta ne învață ce să facem cu la rezerva de bani acumulată pentru a obține un câştig.

Suma anuală a impozitului funciar pentru terenurile neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării, care aparţin gospodăriilor țărănești (de fermier), se calculează cu perfectarea avizului de plată de către serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale al primăriilor,

În cadrul ședinței secretarilor generali din săptămâna trecută a fost examinat proiectul de Hotărâre cu privire la aprobarea Planului de acțiuni pentru anii 2020-2023 privind soluționarea unor probleme din domeniul hidroameliorației. Planul conține 10 măsuri ce includ: inventarierea bunurilor imobile proprietate publică a statului a sistemelor de irigare/desecare centralizate, identificarea terenurilor agricole ocupate de drumuri care servesc activităţile agricole aferente stațiilor de pompare/desecare centralizate și transmiterea, după caz, a celor neutilizate în gestiunea APL, reorganizarea Agenției „Apele Moldovei”,

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al Avizului de plată a impozitului pe bunurile imobiliare şi impozitului funciar. Prin acest proiect se propune aprobarea: • formularului tipizat al Avizului de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru bunurile imobiliare evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării • formularului tipizat al Avizului de plată a impozitului pe bunurile imobiliare şi impozitului funciar pentru obiectele neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării.

Într-o tranzacție pe picior de egalitate — unde cumpărătorul şi vânzătorul nu au nici un drept de proprietate sau control unul fată de altul, dar sunt motivați de interesul propriu de a-şi mări profitul — prețul negociat reprezintă valoarea de piață a bunurilor. Pe de altă parte, tranzacțiile cu părțile afiliate (interdependente, legate) nu au loc pe deplin în condiții de concurență şi, prin urmare, prețul părților poate fi determinat având la bază şi alte scopuri decât cele de piață.

Zilele de 30 martie – 03 aprilie 2020 se includ în tabelul de evidență a timpului de lucru și de calculare a salariului pentru lunile martie și aprilie ca zile prezente la lucru. Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a emis Dispoziția nr.8 din 28 martie 2020, prin care sunt oferite soluții pentru depășirea situației ce ține de evidența timpului de muncă și salarizarea angajaților din sectorul bugetar. Astfel, prin pct.1 din document este dispus, prin derogare de la prevederile actelor normative în vigoare că, în perioada stării de urgență, conducătorii unităților din sectorul bugetar sunt împuterniciți cu dreptul:

Societăţile de registru şi emitenţii care ţin registrul deţinătorilor de valori mobiliare individual sunt obligaţi să transmită Depozitarului central registrele deţinătorilor de valori mobiliare şi documentaţia aferentă completă, inclusiv istoricul, în format electronic şi pe suport de hârtie. În acest sens, în Monitorul Oficial din 13 martie curent a fost publicată Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 10/2 din 9 martie 2020 cu privire la unele măsuri aferente verificării și transmiterii registrelor deținătorilor de valori mobiliare ale societăților pe acțiuni, în care cota statului depășește 50% din capitalul social.

În contextul prevederilor Codului fiscal (СF), pentru persoana fizică cetăţean imobilul poate fi sau nu locuinţă de bază. Potrivit prevederilor art. 5 pct. 46) din CF, locuinţă de bază reprezintă locuinţa care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

Continuare. Partea I. Partea II. Partea III. Partea V. Partea VI. i) art.52 CF.

1. (29.1.3.1.27) Care cheltuieli se deduc din venitul impozabil? 2. (29.1.7.88) Care este modul de reţinere la sursa de plată a impozitului pe venit din veniturile aferente salariului achitat de către angajator? 3. (29.1.3.8.6) În baza căror documente se va permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente primirii serviciilor de la nerezident?

Instituția publică „Centrul de Implementare a Reformelor” urmează a fi dizolvată. Hotărârea Guvernului nr. 21 din 15 ianuarie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial din 17 ianuarie curent. Potrivit documentului, bunurile aflate în gestiunea Centrului de Implementare a Reformelor vor fi transmise Cancelariei de Stat, iar disponibilizarea salariaţilor se va efectua în conformitate cu legislația muncii. Totodată, contractele de muncă ale majorității personalului disponibilizat au fost încheiate pe perioade determinate, până la 31 decembrie 2019.

În cadrul ultimei ședințe a secretarilor se stat a fost discutat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la modificarea Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe (Regulament), aprobat prin HG nr. 500/1998. Autorii documentului afirmă că procesul de casare a mijloacelor fixe reglementat de versiunea în vigoare a Regulamentului este unul depășit și uneori creează dificultăți, în special în procesul de modernizare, dezvoltare a subiecților de drept, cum ar fi autorități/instituții publice sau agenți economici (întreprinderi de stat (ÎS), municipale, SA, SRL cu cota de participațiune a statului sau a administrației publice locale).

Prelungirea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale se va efectua de către contribuabil prin prezentarea Serviciului Fiscal de Stat (SFS) a dărilor de seamă fiscale pentru taxele locale în termen de până la 25 iulie 2020, conform prevederilor art. 187 din Codul fiscal (CF). Prevederea este inclusă în proiectul Procedurii de prelungire a termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale și de achitare a obligațiilor fiscale aferente taxelor locale pentru primul trimestru al anului 2020 (Procedura), care a fost elaborat de către SFS în scopul asigurării executării pct. 7 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a RM (Comisia) nr. 16 din 10 aprilie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1).