Desfășurarea procesului de producţie implică o coordonare și reflectare cât mai rațională a tuturor costurilor și cheltuielilor necesare pentru realizarea produsului finit. Corelația între cost, volumul producţiei și profit reprezintă un instrument important de gestiune, care permite managerilor să ia decizii argumentate privind planificarea și să efectueze, din punct de vedere economic, controlul comportamentului costurilor și cheltuielilor în cursul unei perioade de timp.

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) transpune Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice. Astfel, obiectul prezentului studiu este „Instituția terțului susținător” prevăzut la art. 63 din Directiva menționată, potrivit căruia „În ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea”.

Odată cu publicarea și punerea în aplicare a prevederilor Ordinul SFS nr. 645 din 30 noiembrie 2018 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de determinarea și aprobare a listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronică (e-Factura) (MO al RM, nr. 448-460 din 07.12.2018), mai mulți contribuabili solicită precizări asupra prevederilor ordinului. Astăzi venim cu răspunsuri la cele mai frecvente întrebări adresate de contribuabili. Astfel, criteriile de selectare ale entităților pasibile a fi incluse în lista agenţilor economici obligaţi de a utiliza factura fiscală electronică (e-Factura) la efectuarea livrării impozabile pe teritoriul ţării (în continuare — Listă), au fost stabilite în vederea executării prevederilor art.  117 alin. (11) din Codul fiscal.

Mâine, 24 august 2018, va apărea de sub tipar nr. 295-308 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Două metodologii suplimentare pentru eficientizarea controlului și asigurarea supravegherii de stat a activității de întreprinzător au fost aprobate în cadrul ultimei şedinţe a Executivului – pe domeniile de competență ale Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP) și ale Agenției pentru Supraveghere Tehnică (AST). Aceste metodologii ale controlului de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor au drept scop stabilirea cadrului organizatoric şi metodologic de planificare a acţiunilor de control

Metodologia generală privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor (în continuare – Metodologie) a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. Nr. 379 din 25 aprilie 2018. Documentul a fost publicat în MO al RM din 27 aprilie curent. Hotărârea prevede că organele de control, în termen de până la o lună de la data intrării în vigoare a actului, vor revizui metodologiile sectoriale în conformitate cu Metodologia aprobată.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției sociale propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Metodologiei controlului de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Documentul a fost elaborat în conformitate cu Legea nr. 230 din 23.09.2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care a fost modificată Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

Colectarea eficientă şi deplină a obligațiilor fiscale reprezintă o piatră de temelie a unui sistem de impozitare echitabil. Nivelul de conformare voluntară a contribuabililor, măsurat prin nivelul de declarare a impozitelor şi taxelor la buget constituie un indicator de bază al performanței sistemului de administrare fiscală.

La data de 3 august 2018, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 285-294, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.132 din 30 iulie 2018 cu privire la modificarea și completarea Ordinului MF nr.95 din 07 mai 2018 privind aprobarea Raportului cu privire la tichetele de masă acordate angajatorilor, a Instrucțiunii de completare a Raportului cu privire la tichetele de masă acordate angajatorilor și a Declarației pe propria răspundere privind beneficierea de tichete de masă doar la locul de muncă de bază.

Conform prevederilor art. 5 din Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr. 246/2017 (Legea nr. 246/2017)și art. 47 din Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134/1997 (Legea nr. 1134/1997), entitățile cu capital de stat (întreprinderile de stat și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat) sunt obligate să achite anual, în bugetul de stat, defalcări și respectiv, dividende din rezultatele financiare obținute, acestea reprezentând venituri în bugetul de stat.

Normele de prudență financiară ale Asociaţiilor de economii și împrumut (Normele) aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, reprezintă reglementări prudenţiale, în scopul protejării intereselor membrilor, prevenirii și controlului riscurilor Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), în desfășurarea normală a activității sale.

I. Partea III Procesul de notificare privind înregistrarea în calitate de operator de date cu caracter personal Etapa 3 — Procesul de notificare Prin procesul de notificare înțelegem autentificarea în Registru (crearea unui cont/profil), completarea notificării (17 etape) și depunerea acesteia la Centru. Înainte de a depune notificarea, este absolut necesar să faceți cunoștință și să vizualizați „Ghidul privind procedura înregistrării operatorilor și a sistemelor de evidență a datelor cu caracter personal” și “Manualul operatorului” care pot fi accesate pe pagina-web oficială a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova (în continuare Centru). Vizualizarea acestora va facilita procesul de notificare, din motiv că se descrie într-un lux de amănunte procedura de notificare, inclusiv și procedura tehnică.

Prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, Parlamentul și-a propus să reglementeze noi prevederi de efectuare a controalelor în vederea eliminării oricăror presiuni neîntemeiate asupra mediului de afaceri prin intermediul controalelor. Astfel, conform modificărilor operate la Legea nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, la efectuarea controlului planificat sau inopinat, organul de control urmează să aibă în vedere prioritar posibilitatea efectuării controlului prin solicitare directă de la persoana controlată a documentației şi a altei informații conform alin.(12) a art.4.

O nouă metodologie de finanțare a învățământului superior public a fost pusă în discuţie în cadrul ședinței grupului de lucru al Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru şi prevede posibilitatea finanțării universităților în funcție de programe de studii. Noua metodologie este elaborată de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și, după cum au menționat reprezentanții ministerului, această formulă de finanțare este o premieră pentru țara noastră.

Una din particularităţile activităţii AEÎ constă în existenţa permanentă a riscului ca împrumuturile acordate să nu fie parţial sau integral rambursate, iar dobânda calculată, respectiv achitată.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative a fost discutat în cadrul ședinței grupului de lucru, organizat pe platforma Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, cu participarea deputaților, producătorilor autohtoni, reprezentanți ai asociațiilor şi reţelelor de comerţ. Analizei au fost supuse modificările propuse în Legea cu privire la comerţul interior. Autorii proiectului susţin că măsurile au fost întreprinse cu scopul de a spori realizarea produselor alimentare autohtone prin intermediul reţelelor de comercializare.

În conformitate cu art. 133 alin. (2) Cod fiscal (CF), în realizarea funcţiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) are atribuţii în domeniul administrării fiscale printre care: emite decizii asupra cazurilor de încălcare fiscală stabilite în urma aplicării metodelor şi surselor indirecte de estimare a obligaţiilor fiscale;gestionează riscurile de neconformare fiscală şi selectează contribuabilii cu risc sporit de neconformare fiscală;efectuează controlul fiscal, examinează cazurile de încălcare fiscală, aplică sancţiuni fiscale şi emite acte administrative în scopul aplicării prevederilor CF.

Proiectul ce conține regulile pentru elaborarea, aprobarea şi utilizarea listelor de verificare în cadrul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător este propus spre consultare publică de Ministerul Economiei şi Infrastructurii. Acestea au fost elaborate în conformitate cu Legea nr. 230 din 23 septembrie 2016, prin care s-au modificat mai multe prevederi ce țin de controlul de stat asupra activității de întreprinzător, una dintre modificări fiind reglementarea, cu titlu obligatoriu, a efectuării controlului de stat în baza listelor de verificare.

Danemarca are o problemă cu care multe ţări ar dori să se confrunte – prea mulţi bani şi puţine datorii, o situaţie care creează dificultăţi pentru piaţa de obligaţiuni guvernamentale, transmite Bloomberg. Contul Guvernului danez la Banca Centrală a urcat luna trecută până la 207 mld. de coroane ($34 mld.), dublu faţă de nivelul ţintă şi cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Chiar dacă este un lucru bun să ai în cont câteva zeci de miliarde de dolari, în cazul Guvernului de la Copenhaga acest lucru înseamnă şi plata unor dobânzi în valoare de mai multe milioane, având în vedere dobânzile negative la depozite percepute de Banca Centrală. În paralel, raportul dintre datorie şi PIB este în cazul Danemarcei la jumătate din media din UE, ceea ce pune presiuni asupra lichidităţii pe piaţa de obligaţiuni.

Crearea unui spațiu fiscal care să răspundă noilor priorități sau presiunilor bugetare emergente și redirecționarea cheltuielilor cu prioritate redusă în urma unei analize aprofundate a acestora sunt măsurile prevăzute în dispoziția Guvernului privind raționalizarea cheltuielilor publice, aprobată ieri de Executiv. Potrivit secretarului general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu, raționalizarea cheltuielilor reprezintă un set de acțiuni organizaționale și analitice menite să sprijine instituirea unui sistem eficient al cheltuielilor publice și să identifice potențialele sectoare sau domenii unde se produc cheltuieli ce poartă un caracter neprioritar sau ineficient.