Cele mai recente modificări esențiale ale Legii nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale ( Legea nr. 25/2016) au fost operate prin Legea nr. 244 din 10.07.2025,

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), deja de 14 ani contribuie la inițierea și dezvoltarea afacerilor și ghidează antreprenorii în gestionarea corectă și profitabilă a businessul mic și mijlociu. Pe parcursul acestor ani ODIMM a susținut financiar 4500 de companii, valoarea totală a suportului constituind 665 mil. lei, ceea ce a generat venituri în economia națională de circa 2 mld. lei și crearea 11 mii locuri de muncă. Totodată, în această perioadă peste 150 mii de persoane au beneficiat de diferite servicii oferite de ODIMM.   Rezultatele obținute de ODIMM, dar și cele mai importante priorități în suportul sectorului ÎMM au fost prezentate astăzi, 17 mai, în cadrul conferinței de presă organizate cu ocazia marcării a 14 ani de activitate ai ODIMM.

Având în vedere intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2023 a noilor prevederi ce reglementează obligativitatea prezentării dărilor de seamă doar în format electronic, din partea contribuabililor este pusă întrebarea aferent perioadelor fiscale față de care se aplică această obligativitate.

La 1 iulie 2022 va intra în vigoare Regulamentul privind creditarea responsabilă a consumatorilor de către bănci, aprobat de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei prin Hotărârea nr.101 din 19 mai 2022. Documentul este parte componentă a pachetului de măsuri macroprudențiale recomandate spre aplicare autorităților naționale macroprudențiale în vederea atingerii obiectivului intermediar de prevenire și/sau limitare a creșterii excesive a creditării și îndatorării.   Regulamentul definește creditarea responsabilă drept activitate în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității consumatorului și nu permite consumatorului să-și asume obligații financiare care depășesc capacitatea de plată a acestuia, acumulând astfel un grad excesiv

Cadrul normativ de bază, principiile și cerințele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova este stabilit prin Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017).

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60), partea IV în nr. 7 (62))   Indicatorii calculați în baza sistemului PERLAS sunt sistematizați în șase grupe, unde fiecare indicator omogen din grupa respectivă este evaluat pe o scară de valori (baluri și puncte) cuprinsă în intervalul 1 și 10, astfel încât valoarea finală a indicatorilor unei grupe se obține prin însumarea valorii balurilor tuturor indicatorilor mărimii absolute în grupa dată.   Mărimea absolută calculată pe fiecare grupă de indicatori urmează a fi însumată pentru a obține numărul total de baluri care împreună exprimă protecția, structura financiară, calitatea activelor, lichiditatea și semnele de creștere (dezvoltare) ale activității AEÎ.

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora, va fi actualizată. Pe agenda ședinței secretarilor generali din 4 februarie curent a fost inclus proiectul de hotărâre de Guvern ce prevede modificarea HG nr. 246/2010, prin care a fost aprobată listă menționată supra.  

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat Registrul Membrilor CCI a RM - un instument online de căutare a potențialilor parteneri în Republica Moldova pentru cooperare și investiții profitabile. Camera de Comerț și Industrie a RM este unica asociație de business care este împuternicită conform legii să publice Registrul comercial nestatal al membrilor săi – o platforma online care permite promovarea membrilor CCI în țară și peste hotare.

Serviciul Fiscal de Stat continuă monitorizează modului de formare a prețurilor la produsele incluse în Lista produselor social importante și modul de formare a prețurilor pentru acestea aprobată prin  Hotărârea Guvernului nr. 774/2016.   Astfel, SFS reiterează că, pentru produsele social importante se stabilește următorul mod de formare a prețurilor de comercializare pe piața internă: produsele social importante se comercializează la prețuri de achiziţie/preţuri de livrare cu aplicarea adaosului comercial ce nu depășește 20%, cu excepția pâinii şi a colacilor, pentru care adaosul comercial aplicat nu va depăși 10%;

În prezentul articol se expun reglementările juridice, modalitățile de contabilizare și efectele fiscale ale transmiterii/primirii drepturilor de folosință a activelor corporale în calitate de aport în capitalul social al societății cu răspundere limitată (în continuare – SRL). Acest complex de aspecte este abordat atât din perspectiva investitorului (fondatorului, asociatului)

Este calificat drept rezident al Republicii Moldova cetățeanul străin, dacă acesta deține permisul de ședere permanent/provizorie pe teritoriul țării noastre?  Întru confirmarea rezidenței sale, cetățeanul strain – deținătorul permisului de ședere permanentă/provizorie urmează să solicite Certificatul de rezidență pentru a fi prezentat companiei din RM  prin prisma prevederilor Ordinului Ministerului Finanțelor nr.50/2017?   În conformitate cu prevederile art.5 pct.5) lit.a)  din Codul fiscal, rezident este considerat orice persoană fizică care corespunde cerinţelor stabilite1.

În premieră pentru regiune, Banca Națională a Moldovei cu suportul Proiectul USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA) va lansa o soluție IT de ultimă generație, destinată automatizării și eficientizării proceselor de monitorizare a riscurilor de spălare a banilor și a structurii acționariatului băncilor supravegheate.   Tot în cadrul proiectului astăzi, 27 iulie, începând cu ora 15:00, BNM va desfășura evenimentul de instruire dedicat domeniului prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT). 

O persoană juridică rezidentă a Federației Ruse, fiind fondatorul unei întreprinderi rezidente a Republicii Moldova, a acordat acestei întreprinderi un împrumut în valută străină cu dobândă. La plata dobânzii acumulate la împrumut, este necesar să se rețină impozitul pe venit (și dacă da, în ce sumă). De menționat că persoana juridică (fondatorul) a furnizat Certificat de rezidență al Federației Ruse?

Întreprinderile sociale au posibilitatea de a depune propunerile de proiecte în cadrul Concursului de granturi lansat de Fundația Est-Europeană cu suportul Uniunii Europene și al Suediei pentru susținerea activităților de antreprenoriat social.   Programul de granturi are drept scop susținerea organizațiilor societății civile în vederea creării și/sau dezvoltării afacerilor sociale menite să ofere locuri muncă și oportunități de integrare social-profesională a grupurilor vulnerabile, contribuind la sporirea bunăstării cetățenilor și a comunităților.

Finanțarea proiectelor de dezvoltare regională incluse în Documentul unic de program se va efectua din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL), valoarea căruia se va aproba anual prin legea bugetului de stat. Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a avizat respectivul  proiect de lege.   Potrivit documentului, mijloacele FNDRL vor fi utilizate pentru sporirea competitivității și a ocupării forței de muncă în regiunile de dezvoltare, revitalizarea economică și socială a orașelor, îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare regionale și locale, construcția și renovarea infrastructurii sociale, precum și pentru cofinanțarea proiectelor implementate din sursele de asistență externă.

În anul 2018 a fost majorat capitalul social al SRL cu mijloace fixe importate, iar în prezent se vând. În acest caz apare întrebarea: capitalul social se reduce cu suma care a fost majorată (prețul din declarația vamală 2018) sau cu diferența între valoarea contabilă și amortizarea calculată în ziua de vânzare?

Prin Dispoziția nr.2 a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM din 25 februarie 2022, a fost extinsă Lista produselor social importante cu 10 poziții1, față de care se aplică reguli speciale de stabilire a prețului de comercializare potrivit Hotărârii Guvernului nr.774/2016.   Astfel, asupra acestor produse se aplică regulile speciale de comercializare, care le reiterăm în continuare.

Republica Moldova întârzie comparativ cu alte țări din regiune în crearea sistemului informațional în domeniul sănătății. La această concluzie au ajuns participanții la ședința de astăzi, 20 iulie 2021, a Grupului de lucru nr.3 „Stimularea și menținerea investițiilor private”  al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Totodată, reprezentanții instituțiilor de stat și private, ai autorităților de stat și ai partenerilor de dezvoltare au venit cu soluții pentru depășirea situației.   Astfel, speakerii au menționat că, deși tema propusă pentru discuții a fost digitalizarea sistemului medical, vorba este mai mult despre elaborarea unei strategii clare la nivel național, decât despre crearea sistemelor informaționale, fiind necesară o viziune comună a tuturor actorilor implicați.

Similar Parcului IT, în Republica Moldova ar putea fi conceput parcul virtual pentru servicii de afaceri internaționale. Ministerul Economiei a propus pentru consultări publice Analiza impactului în procesul de fundamentare a proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea legii respective, care va replica regimul fiscal acordat Parcului IT, cu adaptare la specificul serviciilor de afaceri internaționale externațizate1.   Drept sector țintă în scopul analizei impactului au fost selectate activitățile economice de la 12 coduri CAEM (activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal, afaceri și management, studierea pieței și de sondare a opiniei publice, activități în sectorul HR etc.), care ar putea deveni