La întreprindere sunt angajate două persoane prin cumul, iar fondatorul nu activează în cadrul acesteia. A fost calculată și achitată taxa pentru amenajarea teritoriului și, totodată, prezentată darea de seamă TL13 pe toate trimestrele anului 2018 doar pentru o persoană – fondatorul întreprinderii. Mai târziu, s-a constatat că, începând cu anul 2018, pentru fondator nu se mai calculează taxa pentru amenajarea teritoriului. Cum urmează a se proceda pentru a corecta situația?

La 30 august curent expiră termenul de aplicare la concursul de granturi pentru asociațiile de business din Republica Moldova, oferite în cadrul proiectului EU4Business: Connecting Companies (EU4BCC), comunică Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova în calitate de membru al Consorțiilor Vitivinicol și Agricultură Organică. Scopul proiectului este de a sprijini dezvoltarea economică durabilă și crearea de locuri de muncă în țările Parteneriatului Estic, ajutând IMM-urile din sectoarele sectoarele turism, textile, industrii creative și vinuri să crească prin promovarea comerțului, încurajarea investițiilor interne și a relațiilor comerciale cu companiile din UE.  

Cum se va calcula corect numărul de zile ale concediului de odihnă anual în cazul în care angajatul solicită acordarea acestuia în perioada sărbătorilor de iarnă?   Codul muncii stabilește expres că, tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare ( art. 113 alin. (1)), în baza unei cereri scrise, în orice timp al anului, conform programării stabilite la unitate.

Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal

Potrivit prevederilor art. 103 (1) pct. 12) lit. b) din Codul fiscal, serviciile de primire la păstrare şi transferare a valorilor de preţ sunt scutite de TVA fără drept de deducere

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională Legea nr. 252/2020 privind modificarea Legii insolvabilităţii nr.149/2012. Hotărârea CC nr.19 din 13 iulie current este publicată pe pagina oficială a instanței.   Amintim, modificările aduse Legii insolvabilității stabileau că creditor este persoană fizică sau persoană juridică deţinător al unui drept de creanţă asupra patrimoniului debitorului, care poate face dovada incontestabilității creanţei sale faţă de acest patrimoniu în condiţiile Legii nr.149/2012. Totodată, la cererea introductivă creditorul urma să anexeze

Autoritățile au elaborat conceptul Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională (SNDR) a Republicii Moldova 2022-2028, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea documentului fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 9 decembrie curent.   Potrivit documentului, pe parcursul ultimilor 10 ani toate regiunile țării au înregistrat performanțe modeste de dezvoltare, confruntându-se cu provocări majore de ordin demografic, economic, social și de subdezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare. Astfel, viziunea strategică a SNDR 2022-2028 vine în sprijinul creșterii competitivității și dezvoltării durabile a fiecărei regiuni, ajustarea disparităților și creșterea calității vieții cetățenilor.

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii august 2021, a atins nivelul de 73,5 mld. lei. Potrivit datelor din Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova publicat de Ministerul Economiei, datoria internă, care deține ponderea 45,3% în valoarea totală a datoriei de stat, a atins 33,3 mld. lei și a crescut cu 20,6% față de aceeași situație din anul precedent. Datoria de stat externă, cu o pondere de 54,7% în total, de a însumat 40,2 mld. lei, majorându-se cu 19,6%.   Autorii raportului explică majorarea nivelului de îndatorare a țării prin faptul că Guvernul a fost nevoit să apeleze la împrumuturi interne și externe pentru a putea acoperi cheltuielilor bugetare ce țin de depășirea consecințelor

Cea de-a treia rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Republica Letonia, precum şi Acordului dintre Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova şi Ministerul Bunăstării al Republicii Letonia pentru implementarea Acordului în domeniul securităţii sociale dintre țările noastre se desfășoară în perioada 28-30 septembrie 2021, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Acordul are drept scop asigurarea unui cadru de garanţii în domeniul asigurărilor sociale pentru lucrătorii migranţi din ambele state care desfăşoară sau au desfăşurat o activitate legală de muncă şi în prezent domiciliază pe teritoriul unuia din statele contractante.

În procesul întocmirii situațiilor financiare pentru anul 2020 mai multe organizații necomerciale s-au confruntat cu dificultăți de diferită natură. În special pentru persoanele responsabile de întocmirea situațiilor financiare din cadrul ONC venim în ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” cu analize și recomandări ce le vor permite evitarea pe viitor a oricăror dificultăți la acest capitol.   În articolul „Situaţiile financiare ale organizaţiilor necomerciale. Particularităţile întocmirii” elaborat de Lidia Foalea, autorul atrage atenția că întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare cuprind următoarele etape:   1) efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii situaţiilor financiare, cum ar fi:

Articolul 102 alin.(10) din Codul fiscal reglementează că subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune:  

Începând cu 28 septembrie curent, încă 50 de companii se vor conecta la platforma lansată de Camera de Comerț și Industrie – www.client.chamber.md,  pentru a beneficia de serviciile online de expertiză a mărfurilor, a anunțat președintele CCI, Sergiu Harea, în cadrul unui eveniment de promovare a platformei. De la lansarea acesteia în luna septembrie a anului trecut, 70 de agenți economici au devenit utilizatori ai respectivelor servicii.   După cum a menționat Sergiu Harea, extinderea numărului de utilizatori este posibilă după ce noii clienți au obținut semnături electronice cu sprijinul financiar oferit de proiectul Optim al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare SDC, implementat de HELVETAS Swiss Intercooperation.

În conformitate cu prevederile art.102 alin.(4) din Codul fiscal, prorata lunară se aproximează, conform regulilor matematice, pînă la un semn după virgulă și se determină prin aplicarea următorului raport:

Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 și Ordinului Ministerului Finanțelor nr.118 din 28 august 2017, livrările scutite de TVA fără drept de deducere și cele ce nu constituie obiect al impunerii cu TVA potrivit art.95 alin.(2) din Codul fiscal urmează a fi documentate cu perfectarea facturii fiscale.

În primul semestru al anului curent, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 7,7 mil. tone de mărfuri, cu 8,1% mai mult decât în perioada similară a anului precedent, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Parcursul mărfurilor a constituit 2276,5 mil. tone-km, cu 5,4% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020. Doar în luna iunie curent, au fost transportate circa 1,6 milioane tone de mărfuri, cu 19,6% mai mult decât în iunie 2020.

Ministerul Economiei a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova.  Potrivit acestuia, tendința de recuperate a economiei naționale este clară, iar principalele domenii care au contribuit la creșterea reală a Produsului Intern Brut cu 11,7% (până la 104,2 mld. lei în semestrul I) sunt activitatea investițională (contribuția în PIB cu 13,7%), consumul final (cu 11,9%), sectorul public (cu 2,3% contribuție la PIB), comerțul, transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (cu 2,1%); industria (cu 1,9%) și construcțiile (respective, 1,6%). Descreșteri sunt înregistrate la exporturi, care a sustras 13,9% din creșterea PIB.

Dreptul și mărimea scutirii personale, acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit de art. 33 al Codului fiscal.     Potrivit рct. 9, 17, 30 și 32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de

Potrivit Indicelui din 2021, Republica Moldova a urcat două poziții în raport cu anul 2020 și se plasează pe locul 85 din cele 184 de țări evaluate, cu un scor de 62,5 puncte (din 100) față de 62 în anul 2020. Conform analiștilor, această creștere este influențată în special de îmbunătățirea la sub-indicatorul Povara Fiscală, unde scorul a crescut cu peste 9%, de la 86,1 în 2020, până la 94 în 2021. La estimarea scorului acestui sub-indicator sunt utilizate cotele maxime ale impozitului pe venit ale persoanelor fizice și juridice, precum și povara fiscală ca procent din PIB. La sfârșitul anului 2018, cele două cote ale impozitului pe venitul persoanelor fizice de 7 și 18% au fost comasate într-o singură cotă de 12%, astfel diminuându-se semnificativ cota maximă. Conform experților, aceste schimbări fiscale au contat în estimările scorului și au avut un impact major.

Pe teritoriul spațiilor verzi proprietate publică agenții economici vor amplasa doar obiective compatibile cu destinația acestor spații: instalații pentru practicarea sportului și a jocurilor, destinate odihnei, obiective cultural-artistice, precum și unități comerciale mobile, fără posibilitatea edificării unor construcții. Pe agenda Parlamentului este inclusă inițiativa legislativă prin care se propune indicarea expresă în Legea nr. 59/1999 privind spațiile verzi ale localităților urbane și rurale a posibilității de eliberare de către autoritățile locale a autorizației pentru amplasarea doar a obiectivelor compatibile cu spațiile verzi.  

Astăzi, 25 martie, se încheie prima rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului de Comerț Liber dintre Republica Moldova și statele membre ale Asociației Europene de Liber Schimb (EFTA).   Discuțiile au fost axate pe prevederile legale și instituționale, comerțul cu bunuri și servicii, facilitarea comerțului și cooperarea vamală, regulile de origine, barierele tehnice în calea comerțului, drepturile de proprietate intelectuală, dezvoltarea durabilă, precum și îmbunătățirea condițiilor de cooperare în sectorul privat.