Circa 300 de antreprenori, reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, instituțiilor de suport în afaceri și de protecție a mediului, precum și ai Delegației UE în Moldova, ai Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) au participat la o conferință internațională online, în cadrul căreia în Republica Moldova a fost lansat Programul Național de Ecologizare a IMM-urilor. Programul „Eco IMM” a fost aprobat de Guvernul Republicii Moldova și este implementat de ODIMM în coordonare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii. Implementarea acțiunilor Programului sunt finanțate din bugetul de stat al Republicii Moldova și susținute prin intermediul Proiectului EU4Environment, finanțat de Uniunea Europeană.

Parlamentul a votat astăzi, 19 noiembrie 2020, în prima lectură proiectul  de lege ce prevede deducerea cheltuielilor suportate de angajați pentru testarea la COVID-19 a salariaților.   Astfel, art. 24 din Codul fiscal, care stabilește deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător, urmează a fi completat cu alin. 25, potrivit căruia se vor permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării virusului SARS-CoV-2. Totodată,  plățile efectuate pentru testarea salariaților în vederea depistării virusului SARS-CoV-2 vor constitui surse de venituri neimpozabile.

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) transpune Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice. Astfel, obiectul prezentului studiu este „Instituția terțului susținător” prevăzut la art. 63 din Directiva menționată, potrivit căruia „În ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea”.

Au intrat în vigoare noi condiții pentru finanțare din bugetul de stat a proiectelor culturale desfășurate de organizațiile nесоmеrсiаlе (ONC). Astfel, se instituie o corelație între punctajul acumulat de un proiect și suma alocată. În acest mod se vоr exclude situațiile în care unele proiecte cu bugete formate ineficient și cu poziții de finanțare neeligibile аr fi trebuit să primească 100% din suma solicitată. Respectiv, proiectele care acumulează o medie aritmetică a punctajului mai mare sau egală cu 60% primesc finanțare identică procentual cu punctajul acumulat din cuantumul maxim prevăzut (80% din costul proiectului, dar nu mai mult de 200 mii lei pentru un proiect).

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 30 noiembrie curent, hotărârea privind aprobarea proiectului de lege ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul urmărește asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri.   Prioritatea Ministerului Finanțelor în raport cu mediul de afaceri este simplitatea, claritatea și comoditatea procesului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Reducerea numărului impozitelor și taxelor sau a unor facilități fiscale și vamale este doar o opțiune pe care Guvernul o poate lua în considerare sau nu, în funcție de parametrii bugetari.

Elaborarea bugetului de stat pentru anul curent a fost fundamentată pe o creștere economică de 4,7% și un nivel al inflației de 2,7%, iar obiectivul principal al Guvernului este fortificarea poziției bugetar-fiscale și gestionarea responsabilă a finanțelor publice, a menționat Tatiana Ivanicichina, secretarului de stat al Ministerului Finanțelor,  în cadrul conferinței MEGA „Economia și finanțele publice în 2021: riscuri, prognoze și recomandări de politici pentru relansarea economică” organizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

Criza cauzată de răspândirea pandemiei COVID-19 a avut un impact imens asupra economiei mondiale în anul 2020. Măsurile întreprinse pentru combaterea răspândirii infecției au dus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională. Ca urmare a efectelor respective a fost afectată piața muncii.

Utilizarea surselor regenerabile de producere a energiei reprezintă o tendință care capătă amploare atât la nivel internațional, cât și național. Dezvoltarea sectorului respectiv este în plină expansiune în contextul inovațiilor realizate în domeniul energetic, precum și din perspectiva aspectelor benefice pentru mediul înconjurător și necesitatea asigurării unui viitor durabil.   Republica Moldova dispune de resurse energetice regenerabile și își orientează eforturile spre dezvoltarea sectorului respectiv. În acest sens, un pas semnificativ a fost adoptarea Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care a intrat în vigoare la data de 25 martie 2018

Japonia va oferi Republicii Moldova un credit preferențial în valoare de circa $18,65 mil. pentru susținerea fermierilor moldoveni. Creditul va fi utilizat pentru îmbunătățirea productivității agricole prin furnizarea tehnicii agricole și a echipamentului post-recoltare destinate întreprinderilor mici și mijlocii.   În acest sens, în cadrul ședinței plenare din 10 septembrie, Parlamentul a aprobat proiectele de lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova și Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională, precum și a Acordului cu Guvernul Japoniei privind acordarea unui împrumut.

Ministerul Finanțelor a prezentat principalele măsuri de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, în cadrul unei ședințe online cu participarea reprezentanților Asociației Business-ului European, Asociației Investitorilor Străini și Camerei de Comerț Americane din Moldova. În debutul evenimentului, Vicepremierul Serghei Pușcuța a salutat prezența reprezentanților mediului de afaceri și interesul manifestat pentru subiectele puse în discuție: „Ministerul Finanțelor a elaborat anumite repere pentru politica fiscală și vamală pentru anul 2021 și suntem la etapa definitivării acestor măsuri. Pentru noi sunt importante opiniile și recomandările Dvs, pentru ca documentul final să fie unul consolidat și să reflecte cât mai bine situația actuală”.

În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 156 din 09.12.2020 privind modificarea Clasificației bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,  

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost votat ieri în lectura a doua. Acesta prevede că veniturile bugetului de stat vor constitui 41,415 mld. lei, în creștere cu circa 11,3% față de bugetul de stat aprobat pentru anul 2020. Ponderea veniturilor în PIB se estimează la un nivel de 18,7%. În structura veniturilor bugetului de stat pentru anul viitor, partea preponderentă – 92,2%, o vor deține încasările din impozite și taxe, cu o creștere de 11,6% comparativ cu anul curent.   Cheltuielile bugetului de stat vor atinge 55,399 mld. lei, înregistrând o creștere cu 4,1% comparativ cu 2020.

„Ucraina se situează pe locul șase printre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova, fiind pe locul nouă la compartimentul export și pe locul patru la import. Țara vecină are o piață cu peste 40 mil. de consumatori, însă potențialul acesteia nu este valorificată pe deplin. Odată cu îmbunătățirea regimurilor administrative și vamale, unii producători autohtoni au reușit să depășească impedimentele și au penetrat pe piața vecină. Una din căile viabile pentru o dezvoltare rapidă este comerțul electronic, care comparativ cu cel clasic, prezintă avantaje în termen de logistică, promovare și accesibilitate”, a declarat Rodica Verbeniuc, directorul general al Agenției de Investiții, în cadrul celei de a IX-a sesiuni a programului „Export Morning” a fost desfășurată de Agenția de Investiții cu susținerea financiară a  proiectului Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) Agricultura Performantă în Moldova (APM).

Conducerea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova s-a întâlnit cu Kristin Chapdelaine, Secția Politico- Economică și Anna Margolis, Consilier, Secția Economică, Ambasada Statelor Unite ale Americii, la Chișinău. În cadrul întrevederii, omologii au discutat despre importanța organizării evenimentelor comune, pentru promovarea mediului de afaceri și stabilirea de noi contacte între antreprenorii din Republica Moldova și SUA. Sergiu Harea, președintele CCI a RMб a trecut în revistă activitățile organizate în comun cu partea americană, și a subliniat deschiderea mediului de afaceri autohton către piețe străine.

În cazurile prevăzute de legislație persoanele (cetăţeni ai RM, cetăţeni străini sau apatrizi) vor fi supuse testării la poligraf, dacă aceasta decurge din contractul de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la legitimitatea testării personalului cu utilizarea poligrafului. Este inadmisibilă recurgerea la ameninţări, la violenţă şi la măsuri de influenţă pentru a constrânge persoana să accepte testarea la poligraf ori să fie astfel testată.

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.

„Guvernul Republicii Moldova a fost consecvent în consolidarea sectorului TIC în ultimii ani, elaborând o serie de politici pentru susținerea sectorului. Doar câteva dintre aceste măsuri de impact sunt „Strategia Moldova Digitală 2020”, două documente de politici dedicate creșterii competitivității industriei IT și promovarea inovației digitale, Legea privind parcurile IT și IT Viza. Un rol special în acest domeniu îi revine startup-urilor tehnologice, care sunt un motor pentru promovarea inovației digitale. În acest sens încurajez antreprenorii și potențialii investitori să dezvolte și să promoveze soluții digitale adaptate la piața actuală, iar noi vom munci și în continuare pentru a elabora instrumente de susținere în acest sens și a elimina constrângerile existente”, a declarat Anatol Usatîi, ministrul Economiei și Infrastructurii, în cadrul evenimentului de deschidere „Moldova Startup Week 2020”, care are loc în perioada 16-20 noiembrie.

Autoritățile vor depune efort pentru sporirea gradului de implicare a întreprinderilor mici și mijlocii în lanțul valoric, implementarea noilor instrumente de susținere a femeilor în afaceri din domeniul agricol, precum și pentru promovarea învățământului dual. Acțiunile sunt incluse în Planul naţional de acţiuni pe anul curent pentru implementarea Strategiei naţionale privind ocuparea forţei de muncă pentru anii 2017-2021. În Monitorul Oficial din 22 mai curent a fost publicată Hotărârea nr. 290 a Guvernului RM din 13 mai 2020 cu privire la aprobarea documentului ce conține circa 70 de acțiuni ce urmează a fi implementate în limitele mijloacelor financiare alocate.

În modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) intervin modificări. Pe lângă drepturile transmise anterior Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului autoritatea va putea aloca anual mijloace financiare din Fondul indicat supra, în volum de până la 15%, pentru finanțarea proiectelor de îmbunătățire a nivelului de trai și de muncă în mediul rural.   Hotărârea Guvernului nr.772 din 21 octombrie curent a fost publicată în MO și a intrat în vigoare.