Noile standarde de management al calității în audit introduc o nouă abordare care se concentrează pe identificarea proactivă și răspunsul la riscurile la adresa calității. În ediția nr. 2(79) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” ce va ieși în curând de sub tipar, este publicată continuarea articolului „Noul standard internațional de calitate în audit ISQM 1. Particularitățile de bază”. Articolul, elaborat de autorii noștri Marcela Dima și Natalia Țiriulnicova, este disponibil în rubrica Contabilitate practică, iar prima parte a acestuia poate fi consultată în nr. 7 (77), anul 2022.

Până la expirarea termenului limită de prezentare a Informaţiei privind împrumuturile contractate de la persoane fizice în perioada anului fiscal şi cele rambursate  au mai rămas câteva zile, pentru acest raport fiind stabilită data de 25 februarie. Deși aceste date sunt prezentate deja al treilea an, încă mai apar subtilități care urmează a fi luate în calcul la perfectarea formularului respectiv.   Astfel, conform art. 22611 alin. (2) pct. 12) din Codul Fiscal, începând cu 1 ianuarie 2018, persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător1 cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător şi persoanelor fizice care practică activitate independentă (în continuare – întreprinzători) sunt obligate să prezinte Serviciului Fiscal de Stat,

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

În acest articol venim cu unele precizări referitor la prevederile legale privind mecanismul de documentare și contabilizare a donațiilor de către entitățile din sectorul corporativ. Cadrul  normativ  de  bază,  principiile  și  cerinţele  generale  şi  mecanismul  de reglementare  în  domeniul  contabilităţii  şi  raportării  financiare  în  Republica Moldova este stabilit prin Legea contabilității și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017). Legea menționată se aplică următoarelor categorii de persoane înregistrate în RM, inclusiv:

Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să achite plățile la bugetul public național, angajaților, creditorilor, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Asociaţia obştească (AO) reprezintă organizaţie necomercială constituită benevol de fondatori în vederea realizării scopurilor necomerciale pentru care a fost constituită. La rândul său, asociația de coproprietari în condominiu (ACC) este organizație a proprietarilor de locuințe care s-au asociat pentru administrarea, întreținerea și exploatarea în comun a complexului de bunuri imobiliare în condominiu.

Conform art. 793 alin. (2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale, persoana juridică nerezidentă, pentru a-şi confirma rezidenţa, prezintă plătitorului de venit copia certificatului de rezidenţă sau a documentului ce atestă înregistrarea acesteia în ţara sa de rezidenţă, sau a extrasului de pe pagina web oficială a autorităţii din statul de rezidenţă ce atestă rezidenţa fiscală ori înregistrarea persoanei juridice.   

Constituie import de servicii procurarea serviciilor de transport a mărfurilor din afara RM în RM în cazul în care aceste servicii sunt prestate de către un nerezident, precum și în cazul dacă aceste servicii se prestează de către un rezident al RM altui rezident? Conform art.93 pct. 9) din Codul fiscal, import de servicii reprezintă prestare de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM.

Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări

Cetățeanul Republicii Moldova a prestat servicii de consultanță de la locul său de reședință unei entității nerezidente din Elveția. Conform legislației elvețiene, plățile menționate nu sunt pasibile impozitării, deoarece au fost obținute în cadrul unui proiect internațional de dezvoltare economică. Constituie aceste plăți surse de venit ce urmează a fi declarate și supuse impozitării în RM?

În ianuarie-septembrie anul curent structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare din Moldova au fost frecventate de 126,1 mii de turiști, în creștere de 1,9 ori față de perioada corespunzătoare a anului precedent, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în ianuarie-septembrie 2020 față de ianuarie-septembrie 2019 cu circa 234,0 mii de turiști (de 4,5 ori).   Conform datelor Biroului National de Statistică (BNS), din numărul total de turiști, 81,6 mii (sau 64,7%) sunt rezidenți și 44,5 mii (35,3%) – turiștii nerezidenți. Astfel, în comparație cu perioadă respectivă din anul precedent s-a majorat numărul turiștilor cazați la hoteluri și moteluri – cu 29,0 mii persoane (+76,3%),

Apare pentru persoana fizică obligația cu privire la impozitul pe venit aferent venitului obținut din comercializare activelor de capital prin intermediului unui broker, mijloacele bănești fiind păstrate pe contul brokerului?

Asociatul unic al Q&Y SRL este QTechnology, rezidentă a Bulgariei, a decis repartizarea și achitarea dividendelor aferente profitului nerepartizat al Q&Y SRL, și a solicitat ca impozitul din dividende să nu fie reţinut în RM, acesta urmând să fie calculat și achitat în Bulgaria, conform prevederilor Convenţiei încheiate între Moldova și Bulgaria privind evitarea dublei impuneri. Este în drept Q&Y SRL să achite dividendele fondatorului nerezident în mărime deplină, fără reţinerea la sursa de plată a impozitului din dividende? Urmează sau nu să declarăm acest venit direcționat spre achitare?

În Republica Moldova, procesul de selecție a culoarului vamal în cadrul declarării mărfurilor este un mecanism fundamental care asigură echilibrul între facilitarea comerțului și prevenirea riscurilor comerciale, economice și de securitate. Primul pas în acest proces este depunerea declarației vamale

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că, potrivit prevederilor Codului fiscal, contribuabilii – persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător, contribuabilii care desfășoară activitate profesională precum și persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, au obligația de a depune Declarația cu privire la impozitul pe venit până la 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune. Respectiv, pentru anul 2021, termenul de prezentare a Declarației survine pe data de 25 martie 2022.

La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial al RM a fost publicată Legea nr. 187/2025 pentru modificarea unor acte normative, prin care au fost operate ajustări la Codul fiscal, Codul vamal și a alte acte normative, în vederea asigurării unui cadru legal mai clar și eficient pentru aplicarea prevederilor legislației fiscale și vamale. În cele ce urmează se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri ce se regăsesc în Legea nr. 187/2025.

Infractiunile economico-financiare, dar îndeosebi fraudele fiscale, au o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal, cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

Survine obligația de a reține primele de asigurare obligatorie de asistență medicală de la angajați cetățeni străini nerezidenți care activează în afara țării și care nu au permis de ședere în RM? Conform prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr. 1585/1998, străinii specificați la art. 2 alin. (1) lit. a)–c) din Legea nr. 274/2011 privind integrarea străinilor în Republica Moldova, încadrați în muncă în RM în baza unui contract individual de muncă, străinii titulari ai dreptului de şedere permanentă în Moldova, precum și beneficiarii de protecție

La etapa actuală de dezvoltare a mediului de afaceri autohton, în rândul agenților economici (patronilor) a apărut necesitatea de liberă asociere a acestora din diverse domenii de activitate, pentru protecţia drepturilor și reprezentarea intereselor lor în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele, precum și cu oricare alte organizaţii neguvernamentale pe plan național și internațional, în conformitate cu prevederile statutelor patronatelor și legislației în vigoare.

SRL „X” efectuează un schimb de teren agricol cu persoana fizică „A”. Conform contractului, schimbul terenului are loc fără achitarea unei sume între părți. În contract este stipulat: „Valoarea bunului imobil, teren ce se înstrăinează