Este în drept organul fiscal să rețină din suma impozitului achitat în plus constatat spre restituire amenzile aplicate de alte autorități publice? Conform art. 176 din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor în care legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului, este efectuată în modul şi în termenele stabilite la art.175 și doar dacă acesta nu are restanţe.

Prima parte   Situațiile financiare   Reprezentanța/nerezidentul întocmește situaţii financiare în baza informaţiilor contabile după reflectarea rezultatelor inventarierii și prezintă situaţii financiare conform prevederilor Legii nr. 287/2017 și Indicaţiilor metodice. În cazul modificării datei de raportare și prezentării situaţiilor financiare pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de un an, reprezentanța/nerezidentul va dezvălui:

Comisiile intersectoriale de control, Centrul de Sănătate Publică Chișinău, Direcția de poliție a mun. Chișinău și alte autorități abilitate vor remite prescripții de sistare a activității economice pentru o perioadă de până la 3 luni a piețelor, centrelor comerciale, unităților HORECA și altor agenți economici care vor comite abateri de la măsurile de prevenire şi control a infecției COVID-19. Această decizie a fost adoptată în cadrul ședinței  Comisiei extraordinare de sănătate publică a mun. Chișinău.   Totodată, în cadrul ședinței Comisie extraordinare de sănătate publică a mun. Chișinău, s-a decis menținerea în continuare a gradului de alertă „Cod Roșu”, în baza indicatorilor nivelului de risc al transmiterii virusului SARS-CoV-2 prezentaţi de Centrul de Sănătate Publică Chișinău.

Apare sau nu obligația prezentării Declarației privind taxa pe valoare adăugată (Forma TVA12) de către Cabinetul avocatului și Biroul asociat de avocați în cazul importului de servicii furnizate prin mijloace radioelectronice (procurării unui soft de la un nerezident al RM)?   În conformitate cu art. 115 alin. (1) din Codul fiscal (CF), fiecare subiect impozabil, specificat la art. 94 lit. a), c) și/sau lit.e), este obligat să prezinte Declarația privind TVA pentru fiecare perioadă fiscală.  

În cadrul evenimentului „Business Bridges Spain-Moldova” au fost prezentate oportunitățile investiționale ale țării noastre din domeniul tehnologiilor informaționale și telecomunicațiilor, construcțiilor, din sectorul energetic, industriei ușoare, infrastructurii drumurilor, turismului etc. La eveniment au participat reprezentanții Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenției de Investiții, Ambasadei RM în Regatul Spaniei, Confederației salariaților spanioli și Camerei de Comerț din Spania.   Potrivit Iulianei Drăgălin, Secretar de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, relațiile bilaterale dintre Moldova și Spania au înregistrat o tendință pozitivă în ultima perioadă. Astfel, volumul comerțului exterior, în perioada ianuarie-aprilie 2020, a înregistrat suma de $45,435 mil., în creștere cu peste 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. 

Întreprinderea A a depus darea de seamă (forma IPC18) pentru luna august 2020 la 15 septembrie 2020. Ulterior aceasta a depistat anumite erori în darea de seamă prezentată. Ținând cont de prevederile Codului fiscal (art. 92 și art.188), entitatea este în drept să prezinte darea de seamă corectată (forma IPC18) pentru luna august 2020 până la 25 septembrie 2020 sau doar după această dată? Se vor aplica în cazul dat careva sancțiuni?     Potrivit alin. (2) art. 92 din CF, dările de seamă forma IPC18, aprobată prin Ordinul nr.126/2017 al Ministerului Finanțelor (cu modificările și completările ulterioare) se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile. Totodată, conform alin. (1) art. 188 din CF, darea de seamă fiscală corectată este versiunea dării de seamă fiscale precedente.

Lucrurile nu se schimbă la locul de muncă. Le putem numi diferit, dar ele nu se schimbă. Oamenii devin «Angajaţii», «Staff” etc. Noi le dăm nume diferite pentru a apărea mai relevante sau pentru a valida o funcţie, dar lucrurile nu se schimbă. Putem schimba numele a tot ce vrem, dar aceleaşi probleme, succese şi provocări care există astăzi, au existat încă de când primele persoane au fost angajate. Dar dacă un manager doreşte cu adevărat să dezvolte o organizaţie prosperă, cu relaţii excelente între angajati, în speranţa că va menţine oamenii, personalul fiind fericit şi motivat, iată cinci lucruri care este nevoie să le fie reamintite managerilor.

Astăzi, 24 septembrie curent, Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat un seminar on-line pentru producătorii agricoli aferent subvenționării dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020. La webinar au participat circa 100 de reprezentanți din domeniu. Directorul SFS, Ludmila Botnari, a menționat la începutul evenimentului deschiderea autorității pe care o conduce față de contribuabilii din domeniul agricol, subliniind că astfel de reuniuni sunt binevenite pentru ambele părți.

S-a încheiat cea de a II-a etapă a concursului „Loteria fiscală”, desfășurată în perioada 1 aprilie - 30 iunie 2020, fiind desemnați 175 de câștigători care vor ridica câte 1000 de lei. Premiile vor fi transferate pe conturile de card ai beneficiarilor în maximum 10 zile după publicarea listei. Lista poate fi accesată aici.    Amintim că participant la „Loteria fiscală”  devine automat fiecare cetățean care a împlinit vârsta de 18 ani, deține un card bancar emis de orice bancă licențiată în Republica Moldova și achită cu cardul orice cumpărătură sau serviciu în valoare mai mare de 30 lei.

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.102 din 18 iunie 2020, începînd cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile prezentului alineat nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

Art. 40 din Codul Fiscal al Republicii Moldova (în continuare – CF) determina creșterea de capital ca diferența dintre valoarea de înstrăinare a activelor și baza valorică dederminată conform art.42 din CF, confirmată documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor1. Astfel, alin. (3) art.42 din CF stabilește baza valorică a acțiunilor dobândite până la data de 1 ianuarie 1998 ce se determină reieşind din valoarea unei acţiuni la data de 31 decembrie 1997, care se calculează ca raportul dintre capitalul social şi numărul total al acţiunilor emise. Dar cum rămâne cu alte active de capital obținute în perioada indicată: utilaj, mașini și, în special, terenurile și construcțiile?

Anunțul concursului de selectare a rezidenților și a proiectelor de inovare și transfer tehnologic pentru parcul științifico-tehnologic și/sau incubatorul de inovare, coordonat cu Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare, va fi publicat pe pagina web oficială a Administratorului care organizează concursul, iar publicarea în mass-media pe suport de hârtie este la discreția acestuia. Proiectul hotărârii de selectare a rezidenților și a proiectelor de inovare și transfer tehnologic pentru parcul științifico-tehnologic și/sau incubatorul de inovare este propus spre consultări publice de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

Astăzi, 1 octombrie 2018, au intrat în vigoare noi astecte ale legislaţiei ce ţin de comercializarea bunurilor sechestrate. În conformitate cu art. 23 din Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 178 din 26 iulie 2018 (art. 496 din MO al RM nr. 309-320 din 17.08.2018), art.203 din Codul fiscal a fost expus într-o redacție nouă și are următorul cuprins: “Articolul 203. Comercializarea bunurilor sechestrate (1) Comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului, după evaluarea acestora, se efectuează de către contribuabil doar după coordonarea cu Serviciul Fiscal de Stat și cu acceptul acestuia.

În modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) intervin modificări. Pe lângă drepturile transmise anterior Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului autoritatea va putea aloca anual mijloace financiare din Fondul indicat supra, în volum de până la 15%, pentru finanțarea proiectelor de îmbunătățire a nivelului de trai și de muncă în mediul rural.   Hotărârea Guvernului nr.772 din 21 octombrie curent a fost publicată în MO și a intrat în vigoare.

Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 17 decembrie, avizele asupra amendamentelor la proiectul politicii fiscale și vamale 2020, precum și avizele asupra amendamentelor la proiectele legii bugetului de stat pe anul 2020, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 și Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020. Astfel, după cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020, au fost recepționate 131 amendamente si 2 avize, prin care sunt solicitate resurse suplimentare în sumă totală de 3578,7 mil. lei. Însă, ca rezultat al examinării acestora și în urma revizuirii alocațiilor bugetare incluse în proiectul de lege, Guvernul susține 73 amendamente, dintre care integral 68 și parțial 5.

Unul dintre angajaţii întreprinderii a prezentat un certificat medical cu privire la aflarea în carantină pe parcursul a 14 zile din luna aprilie 2020 în legătură cu situaţia epidemiologică din ţară. Angajatorul a calculat indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă pentru primele 5 zile și a reflectat în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 cu codul categoriei persoanei asigurate 15311. Ulterior am fost informaţi că indemnizaţia în legătură cu carantina se achită începând cu prima zi din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS). Cum urmează angajatorul să corecteze situaţia dată pentru a exclude suma declarată?

Agentul economic rezident a repartizat profitul net al entității între acționarii săi, unul dintre care este rezidentul Germaniei. La ce cotă urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată venitul nerezidentului (12% sau 6%)? Există oare un tratat de evitare a dublei impuneri de care ar trebui să țină cont entitatea? În conformitate cu art. 12 pct. 3 din CF, dividend reprezintă venit obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic conform art. 57 alin. (2) din CF.

În cazul în care angajata iese în concediu de maternitate și, ulterior, de îngrijire a copilului cu al treilea copil consecutiv (deci, în total au trecut deja 6 ani, perioadă în care angajata este în concediu) și acum iarăși a ieșit în concediu de maternitate (cu 2 zile înainte de expirarea concediului de îngrijire a copilului până la 3 ani), este posibil să fie concediată? Din câte cunosc, angajatorul nu are dreptul sa o concedieze, dar mi s-a zis că, după 6 ani, apare acest drept. Răspunsul la această întrebare este reglementat de alin. (2) din art. 86 și art. 251 din Codul muncii (CM). Astfel, este stabilit că nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, în concediile de odihnă

La solicitarea unui grup de cinci persoane fizice, care nu sunt angajate în câmpul muncii, întreprinderea „X” (plătitoare a TVA) a efectuat achitarea costului testului COVID-19 la un laborator privat. Care este regimul fiscal al plăților respective pentru întreprinderea „X” și beneficiarii persoane fizice?   Pentru început, e necesar de stabilit care este aspectul juridic al plăților respective.  

La 25 septembrie 2020 a intrat în vigoare Metodologia de elaborare a standardelor ocupaționale, în Monitorul Oficial fiind publicată Hotărârea Guvernului nr. 678 din 10 septembrie 2020 privind aprobarea Metodologiei.   Potrivit documentului, standardele ocupaționale pot fi elaborate de către comitetele sectoriale pentru formare profesională și de entitățile publice și private, cum ar fi: asociațiile profesionale, patronatele, sindicatele, asociațiile obștești, agenții economici, organizațiile din domeniul cercetării și inovării și instituțiile de învățământ profesional tehnic și superior etc.