Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător va examina în ședința de astăzi, 28 septembrie, proiectul ordinului cu privire la Lista actelor necesare la vămuirea mărfurilor. Documentul a fost elaborat de Serviciul Vamal în scopul asigurării corecte și transparente a operațiunilor de vămuire a mărfurilor/ bunurilor și pentru respectarea condițiilor din Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal.   Potrivit proiectului, lista va conține: documente comerciale (factura comercială/invoice, actele care confirmă achitarea cheltuielilor de procurare, transportare, transbordare, asigurare și depozitare și contractul în baza căruia au fost livrate mărfurile);

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea conceptului Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat (VMS) persoanelor fizice în Republica Moldova. Proiectul este elaborat în contextul realizării obiectivului privind dezvoltarea pieței interne a VMS, inclus în Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)”, ce include obiective specifice privind gestionarea datoriei de stat în perioada menționată.

Autoritățile au elaborat proiectul legii privind emisiile industriale, ce va stabili cadrul juridic privind prevenirea și controlul poluării provocate de activitățile industriale și economice, în vederea reducerii emisiilor și prevenirii generării deșeurilor, fiind propusă crearea unui sistem de autorizare integrată de mediu. Documentul va fi examinat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător.   Astfel, autorizaţia integrată de mediu reprezintă actul permisiv emis de Agenția de Mediu, care acordă dreptul de a exploata, în totalitate sau în parte, o instalaţie şi/sau practicarea unor activităţi economice cu risc semnificativ asupra mediului, cum ar fi: rafinarea țițeiului și a gazului, producerea cocsului,

Introducere Începând cu anul 2017, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a devenit o singură entitate juridică de drept public, urmare a reformei inițiate în anul 2016. Modernizarea realizată a avut ca scop principal îmbunătățirea serviciilor oferite contribuabililor, precum şi ridicarea nivelului de conformare benevolă la onorarea obligațiilor fiscale față de buget, care, de altfel, reprezintă una din atribuțiile de bază ale SFS în domeniul administrării fiscale, statuată la art. 133 alin. (2), pct. 9) din Codului fiscal (CF).

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) continuă dezvoltarea platformei online www.client.chamber.md în scopul modernizării și simplificării serviciilor prestate în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Din luna iunie 2021, CCI emite rapoarte electronice privind expertiza și evaluarea, ceea ce va permite întreprinderilor să utilizeze toate serviciile disponibile pe platformă exclusiv online.

La 18 august curent, în cadrul SIA „e-Factura” au fost lansate noi funcționalități aferente procesului de anulare a facturii fiscale din statutul „Finisate”, emise în cadrul sistemului prin ciclul lung.   Anularea facturii fiscale în SIA „e-Factura”, emise prin ciclul lung, poate fi efectuată cu acceptul oferit în cadrul sistemului de către ambele părți ale tranzacției: Furnizor și Cumpărător, fiind necesar ulterior de asigurat evidența și raportarea corectă a datelor facturii fiscale.  

Modul de completare a Declarației privind impozitul pe venit al persoanelor juridice (forma VEN12) este aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 153 din 22 decembrie 2017.

Prin Legea nr. 204 din 24 decembrie 2021 (politica fiscală și vamală 2022) a fost operate modificări și în art. 20 din Codul fiscal ce stabilește sursele de venit neimpozabile.   Astfel, veniturile obținute de la predarea deșeurilor din metale feroase și neferoase și a reziduurilor industriale care conţin metale sau aliaje ale acestora vor fi impozitate, fiind excluse din lit.y) al art. 20. Ca urmare, se consideră surse de venit neimpozabile doar veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la predarea ambalajului returnabil, a reziduurilor şi deşeurilor de hârtie, carton, cauciuc, plastic şi de sticlă (cioburi de sticlă), precum şi a acumulatoarelor electrice uzate.

Compania procură de la persoană fizică un autoturism uzat în scop de dezmembrare, care a fost importat ca autoturism uzat și nu este înmatriculat la Agenția Servicii Publice. Se va reține impozitul pe venit la sursa de plată de 7% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice?

Cine sunt subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare? Subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare / impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova; b) arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel;

Serviciul Fiscal de Stat a propus pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.17/2017 al Ministerului Finanțelor despre aprobarea formei Registrului de evidenţă a mărfurilor supuse accizelor ce se expediază (se transportă) din antrepozitul fiscal (Registru) şi a modului de completare a acestuia (OMF nr.17/2017).  Proiectul prevede o redacție nouă a Registrului (Anexa nr. 1 la OMF nr.17/2017) care, pe lângă datele obligatorii de a fi incluse în acesta, va conține și informația cu privire la documentul de însoțire a mărfii (seria și numărul facturii fiscale, avizului de însoțire a mărfii etc.).  

Cine sunt subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare? Subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare / impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova; b) arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel;

În conformitate cu prevederile art.541 alin.(3) lit.a) din Codul fiscal, agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vînzări, pot alege regimul de impozitare IVAO sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia, conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din livrări scutite de

Potrivit Planului de control a subdiviziunilor de control ulterior din cadrul Serviciului Vamal pentru anul 2022 efectuat prin audit postvămuire (transferați și planificați), autoritatea vamală va desfășura  verificări la 79 agenți economici.   Potrivit Regulamentului cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1000/2018, activitatea de control ulterior se organizează şi se desfăşoară în baza politicii de control anuale şi a planurilor anuale de control, realizate în urma aplicării studiilor de analiză a riscurilor şi aprobate de conducerea Serviciului Vamal, în baza controalelor inopinate și precum şi în baza declarațiilor vamale validate pe culoarul albastru de control vamal.

În conformitate cu prevederile Ordinului SFS nr. 5 din 1 aprilie 2017, certificatele de rezidenţă se eliberează pentru fiecare an calendaristic de către Direcția deservire fiscală (DDF) în raza căreia îşi are raza de deservire persoana fizică sau sediul central a persoanei juridice solicitante sau, după caz, de către Direcţia generală administrarea contribuabili mari (DGACM).

29.1.8.44 Poate fi aplicată facilitatea stabilită de art. 49 lit. b) în raport cu venitul obținut din înstrăinarea cotelor de participație deținute în capitalul social al unei persoane juridice?

La transferarea sumelor pentru prejudiciu cauzat ca urmare unei acţiuni ilegale, precum şi compensaţiile pagubelor morale, se consideră surse de venit impozabile? În conformitate cu prevederile lit.d3 si z3 al art.20 din Codul fiscal sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni), precum şi compensaţiile pagubelor morale sunt surse de venit neimpozabile. Astfel, în cazul în care sumele achitate în baza hotărârii instanţei de judecată cad sub incidenţa prevederilor articolului nominalizat, acestea nu vor fi impuse impozitării.

Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința de astăzi, 19 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea legii bugetului de stat pentru anul viitor. Astfel, veniturile bugetului de stat pentru anul 2022 vor constitui 50,1 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar deficitul va reprezenta 15,1 mld. lei.   În bugetul de stat vor fi prevăzute 50000,0 mii de lei pentru acordarea compensațiilor salariaților în scopul implementării măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației.

Care sume se vor considera drept recompense și facilități acordate de angajator pentru hrana organizată angajaților? În conformitate cu pct. 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, în cazul în care angajatorul suportă cheltuieli pentru hrana organizată a angajaților, sumele ce se încadrează în valoarea stabilită (45 lei (fără TVA) per

Pe parcursul lunilor ianuarie-februarie ale anului 2022, inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 244 controale (dintre care 123 – în domeniul raporturilor de muncă, 33 – a securității și sănătății în muncă; 84 – complexe; 4 – în domeniul migrației de muncă) la unități cu un număr de circa 251,2 mii salariaţi.   Din numărul total de controale efectuate 158 au fost planificate (113 în sectorul public și 45 în sectorul real), iar 86 – inopinate (31 în sectorul public și 55 în sectorul real). Cu deplasarea inspectorilor în teren la agentul economic au fost efectuate 183 controale, iar 61 – din oficiu.