Prin Legea nr. 191 din 27 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative au fost operate modificări şi în Legea nr. 489 din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale – art. 4 a fost completat cu o nouă categorie de plătitori de contribuţii la BASS, acestea fiind persoanele care exercită independent profesiunea de medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411/1995.

Premierul Pavel Filip a convocat grupul de lucru privind implementarea conceptului de reformă a sistemului de pensii. Discuţiile purtate au vizat progresele înregistrate în pregătirea proiectelor de acte legislative, dificultăţile întîlnite de autorităţi în acest proces, precum şi necesităţile suplimentare pentru a institui un sistem echitabil pentru toţi beneficiarii.

După cum este stabilit prin modificările operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestaţii de asigurări sociale (Legea 289/2004), prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 publicată în Monitorul Oficial din 04.01.2019, începând cu 1 iulie 2019, calculul și plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă.

Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, beneficiari de pensii sunt 686 mii 490 de oameni. Peste 526,7 mii primeau pensie pentru limită de vârstă, al cărei mărime medie era de 1304 lei.

Prim-ministrul Pavel Filip a avut o întrevedere cu Ivanna Vladkova-Hollar, șefa misiunii de experți ai Fondului Monetar Internațional, care s-a aflat în vizită în Republica Moldova. Premierul a menționat că, după semnarea Acordului cu FMI, UE a deblocat finanțarea pentru Republica Moldova.

În Monitorul Oficial Nr. 277–288 (6200–6211) de mâine, 4 august 2017, vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I Legi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (nr. 101, 9 iunie 2017) şi Decretul privind promulgarea ei

Compania Națională de Asigurări în Medicină îi va atribui fiecărei persoane fizice câte un număr de asigurare obligatorie în Registrul de evidență a persoanelor asigurate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Astfel, se va asigura evidența tuturor persoanelor fizice, inclusiv a celor care nu dețin număr de identificare de stat (IDNP) și se autentifică prin act de identitate valabil în sistemul național de pașapoarte.

Serviciul Fiscal de Stat desfășoară cu regularitate acțiuni de specialitate menite să prevină și să combată ilegalitățile fiscale. Astfel, în luna martie 2018, SFS a dat start unei campanii ample de sensibilizare, prevenire și combatere a fenomenului muncii la negru cu genericul „Refuză salariul în plic — cere să îți fie respectate drepturile!”.

În Monitorul Oficial din 28 decembrie curent a fost publicat Ordinul nr. 1346 din 26.11.2018 al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la aprobarea listelor de verificare aplicate în cadrul controlului de stat asupra activității de întreprinzător de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).   Astfel, Ordinul prevede 3 liste de verificare pentru controlul de stat al instituțiilor medico-sanitare, controlul în domeniul activității farmaceutice aplicabilă în farmaciile comunitare, cu funcție de producere și filialelor lor și controlul respectării legislației în domeniul sănătății publice.  

Biroul Naţional de Statistică informează că în anul 2017 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1862,4 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 3,5%. Delimitarea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă relevă diferenţe semnificative, cea mai mare valoare fiind înregistrată pentru populaţia din oraşe mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2072,6 lei sau cu 11,3% mai mult comparativ cu minimul de existenţă pentru alte oraşe – 1861,6 lei şi cu 17,1% mai mult comparativ cu mediul rural – 1770,5 lei.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în semestrul I al anului curent mărimea minimului de existenţă lunar a constituit în medie pentru o persoană 1895,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2017 cu 1,6%. Cea mai mare valoare a minimului de existenţă este înregistrată pentru populaţia din municipiile Chişinău şi Bălţi, unde aceasta atinge nivelul de 2061,7 lei sau cu 10,2% mai mult comparativ cu alte oraşe şi cu 12,7% mai mult comparativ cu mediul rural.

În Monitorul Oficial nr. Nr. 73–77 (5996–6000) de mâine, 10 martie 2017, vor fi publicate următoarele documente oficiale

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.

Ordonanţa de urgenţă nr. 3/2017 din 6 ianuarie pentru modificarea şi completarea legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal aduce un număr de 33 de modificări Codului fiscal.

Conform art. 16 al Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr. 180 din 26 iulie 2018 (în continuare – Lege), organele cu atribuții de administrare fiscală nu vor efectua controale asupra corectitudinii calculării, declarării şi achitării impozitelor, taxelor și altor plăţi aferente bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, contribuţiilor de asigurări sociale de stat, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru perioadele fiscale de până la 1 ianuarie 2018, cu excepția controalelor efectuate în conformitate cu prevederile capitolului 111 din titlu V al Codului fiscal.

În anul 2018, în sistemul public de asigurări sociale a fost introdusă o categorie nouă de plătitori de contribuţii, aceştia fiind persoanele care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional în agricultură (zilierii). Legea nr. 22 din 23 februarie 2018 privind executarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (în continuare — Lege) a intrat în vigoare la data de 2 septembrie 2018 şi reglementează activitatea zilierului pentru un beneficiar care poate fi o întreprindere sau organizaţie cu statut de persoană juridică ori fizică, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, pentru care zilierii exercită activităţi necalificate cu caracter ocazional (în continuare – zilieri).

Conform al. (15) din art.7 al Legii nr.289/2004, baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă stabilite din contul angajatorului o constituie salariul mediu al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern. Iar din salariu mediu se exclud unele tipuri de venituri, din care se calculeaza contribuții de asigurări sociale. Totusi, care este baza de calcul pentru indemnizațiile stabilite din contul angajatorului – salariul mediu sau venitul mediu asigurat ?

Serviciul Fiscal de Stat continuă acțiunile de conformare voluntară și informare a cetățenilor privind riscurile fenomenului „salariului în plic” și muncii ”la negru”. În acest scop au fost selectați 125 de contribuabili din toate domeniile de activitate economică ale Republicii Moldova (agricultură, comerț, producerea şi comercializarea produselor de panificare şi patiserie, construcție, producerea betonului, hârtiei etc.).

Plata pensiei stabilită unor categorii de angajaţi se suspendă începând cu ziua următoare celei în care persoana a fost angajată în funcţia care a dat dreptul la stabilirea acestui tip de pensie.

În primul semestru al anului 2018, în structurile de primire turistică colective din țara noastră au fost cazați 71,3 mii de turiști străini, arată datele Biroului Național de Statistică. Potrivit BNS, ponderi mai însemnate în numărul total de turiști străini cazați la structurile de primire turistică colective le-au revenit turiștilor din România (28,2%), Ucraina (12,6%), Federația Rusă (8,3%), Statele Unite ale Americii (5,5%), Germania și Italia (câte 4,4%), Turcia (3,8%), Polonia (3,1%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (2,8%), Israel (2,4%), Franța (1,7%), Bulgaria (1,4%), Austria (1,3%), Belarus și Olanda (câte 1,1%), China (1,0%), Spania, Suedia și Elveția (câte 0,9%).