Stabilirea unor noi tipuri de proceduri de achiziție La 27 iulie curent Parlamentul a aprobat în lectură finală Legea nr. 169 pentru modificarea şi completarea Legii privind achizițiile publice nr. 131 din 03.07.2015 (Legea nr. 131). Un aspect important ce ține de modificarea Legii nr. 131 este stabilirea unor noi tipuri de proceduri de achiziție în cazul serviciilor sociale şi altor servicii specifice.

În art. XXXI din Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 138 din 17 iunie 2016 legiuitorul a stipulat expres că pct. 78, prin care Codul fiscal se completează cu titlul VI1 „Impozitul pe avere”, se pune în aplicare din 1 ianuarie 2016. Potrivit art. 76 din Constituția Republicii Moldova, legea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei. Totodată, în conformitate cu prevederile Deciziei Curții Constituționale nr. 96 din 19 decembrie 2016, atât timp cât perioada fiscală constituie întregul an calendaristic, nu poate fi afectat principiul neretroactivității.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Autovehiculele de epocă vor fi redenumite în autovehicule de colecție de interes istoric sau etnografic. Acestea sunt mijloacele de transport auto de orice model sau tip a cărui producție a încetat, cu o vârsta mai mare de 30 de ani ce se găsesc în starea lor originală, fără să suferit modificări substanțiale ale șasiului, caroseriei, sistemului de direcție, de frânare, de transmisie sau de suspensie, ale motorului, aripilor etc., care au participat la un eveniment istoric sau competiții și reprezintă o valoare culturală a timpurilor trecute, confirmat de instituția de stat competentă. Ieri, 23 octombrie, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind modificarea unor acte legislative.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Potrivit autorilor, prioritatea acesteia pentru mediul de afaceri/societate este oferirea unui proces simplu, clar și comod de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, pentru proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate și, de la 1 ianuarie 2021, pentru proprietatea gajată, proprietatea ipotecată și proprietatea sechestrată se va aplica principiul taxării inverse. Aceasta presupune că, în cazul vânzării bunului de către agentul economic insolvabil (vânzător) unui alt agent economic (cumpărător),

Proiectul ce are drept scop reducerea presiunii sancționatorie asupra business-ului a fost din nou discutat în cadrul ședinței unui grup de lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, acesta fiind prezidată de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici. Discuțiile au avut loc în urma solicitării ca autoritățile implicate să remită propuneri de îmbunătățire a proiectului. Astfel, 13 instituții au remis avizele asupra proiectului.

Parlamentul a votat în lectură finală proiectul legii politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2018. Proiectul este elaborat în concordanță cu Programul de activitate al Guvernului, Strategia Națională Moldova 2020 și Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. La ce ne așteptăm în anul viitor?

Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei va fi permis până la 31 decembrie 2022 pentru titularii de patentă care, la data de 31 decembrie 2019, vor deține patente pentru activitățile respective. În cadrul ședinței de vineri, 26 iulie, Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege pentru modificarea art. 4 din Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Reamintim că săptămâna trecută Parlamentul a votat în prima lectură două inițiative legislative, care au fost comasate, ce se referă la extinderea termenului pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători.

Prim-ministrul Pavel Filip a susținut astăzi o conferință de presă cu prilejul împlinirii, la 20 ianuarie curent, a doi ani de la învestirea în funcție. Premierul a făcut o sinteză a reușitelor din această perioadă și a punctat direcțiile în care mai sunt necesare eforturi.

În Monitorul Oficial de vineri, 22 decembrie, a fost publicată Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, precum și decretul de promulgare a legii.

Regulamentul privind condiţiile de introducere pe piaţă a dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro este propus spre consultare de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Documentul stabilește condițiile de plasare pe piață a dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro și are drept scop creșterea siguranței pacientului și a utilizatorului prin punerea la dispoziție a unor dispozitive medicale sigure, eficiente și inofensive.

Parlamentul a votat în lectură finală ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, precum și a Acordului de grant dintre cele două părți.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană. Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA. Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.

În Monitorul Oficial nr. 277-288/475 din 04.08.2017 au fost publicate modificările adoptate prin Legea nr. 146 din 14 iulie 2017 pentru modificarea Codului fiscal nr. 1163/1997 și anume modificările introduse în anexa nr. 2 și anexa nr. 3 la titlul IX al Codului fiscal.

Parlamentul a adoptat în a doua lectură proiectul de lege cu privire la întreprinderile de stat și municipale, scopul căruia este creșterea eficienței administrării lor. Noul act normativ va înlocui actuala Lege privind întreprinderile de stat.

La 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modernizarea Codului civil (CC, Cod) și modificarea și completarea unor acte legislative. După promulgare și publicare oficială, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 20191.

Noua Lege cu privire la Guvern instituie reglementări ce vizează organizarea și funcționarea Guvernului bine structurate, cu o terminologie unificată și coerentă, cu proceduri administrative clare, menite să elimine ambiguitățile și neconcordanțele, se spune în nota informativă a proiectului Regulamentului Guvernului, propus spre consultări publice de Cancelaria de Stat.

Proiectul ce stabilește un cadru comun de reglementare și supraveghere a activității desfășurate de organizațiile de creditare nebancară, care include și activitatea organizațiilor de microfinanțare, celor de creditare ipotecară nebancară și de leasing financiar a fost votat în lectură finală în ultima ședință plenară din acest an.

Introducere: Achizițiile publice constituie un aspect esențial al investițiilor publice care stimulează dezvoltarea economică, iar acest lucru trebuie să se realizeze în cel mai eficient și corect mod. Misiunea fundamentală a guvernului şi a instituţiilor publice este de a servi interesul public, luând măsuri pentru ca funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului decizional şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese în cadrul procedurilor de achiziție publică, tratat în mod necorespunzător de către funcţionarii publici, slăbesc inevitabil încrederea cetăţenilor în instituţiile publice.