Deși legislația în vigoare în diferite perioade explicit oferă răspunsul la întrebarea pot sau nu fi operate corectări în documentele primare cu regim special, contabilii continuă să discute subiectul, oferindu-și recomandări contradictorii. Astăzi venim cu precizarea prevederilor ce sunt aplicate din data punerii în aplicare a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 — 1 ianuarie 2019.

Procedura de implementare/1 a art.1891 din Codul fiscal (CF), prin care, în scopul determinării obligațiilor fiscale ale contribuabilului, Serviciul Fiscal de Stat (SFS)

Bonurile emise de echipamentele de casă și control (ECC) pot avea atât formă fizică (pe hârtie), cât și electronică, în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentului emitent. Indiferent de forma bonului, acestea au aceeași valoare juridică în raporturile civile.   Proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prevede completarea pct. 40 al art. 5 din Codul fiscal (CF) cu respective norma care, în opinia autorilor, va exclude cazurile în care bonurile electronice ar putea fi desconsiderate pentru probarea operațiunilor economice atât în relațiile cu aspecte fiscale, cât în cele civile.

Potrivit art. 2 al Legii comunicațiilor poștale nr. 36 din 17.03.2016 (Legea nr. 36/2016), servicii poștale reprezintă servicii destinate publicului, constând în colectarea, ambalarea (în caz de necesitate), sortarea, transportul trimiterilor poștale şi di

În Monitorul Oficial din 22 ianuarie 2021 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 178 din 31 decembrie 2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară

Pe măsură ce se apropie sfârșitul anului fiscal, contribuabilii urmează să acorde o atenție sporită procesului de închidere a exercițiului financiar și pregătirii raportărilor aferente impozitului pe venit. Această etapă presupune verificarea respectării obligațiilor fiscale, calcularea corectă a impozitului datorat precum și completarea și depunerea declarațiilor anuale.

Banca centrală precizează că escrocii utilizează cu precădere rețele sociale pentru diseminarea anunțurilor false și, profitând de lipsa de prudență a oamenilor, îi ademenesc în scheme de pretinse investiții, cu promisiunea că în scurt timp vor obține câștiguri fabuloase.

Ministerul Finanțelor a înaintat pentru consultări publice proiectul Regulamentului privind asumarea angajamentelor multianuale, elaborat întru executarea art.66 alin.

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că peste 5 zile expiră termenul de depunere a Cererii de acordare a subvenţiei pentru dobânzile la creditele bancare şi/sau nebancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020.   În context, menționăm că, cererile prezentate după data de 1 februarie 2021 nu se examinează şi subvenţionarea în temeiul acestora nu se efectuează, indiferent de motivul neprezentării Cererii în termenul stabilit.  

Serviciul Fiscal de Stat anunță despre finalizarea celei de a treia etape a „Loteriei fiscale” și anunță startul celei de-a IV-a etape a concursului.   Astfel, per total, de la începutul anului curent, în cadrul celor trei etape trimestriale și o ediție specială, la „Loteria fiscală” au participat 32, 87 mil. de tranzacții în valoare totală de 9, 509 mld. lei. În urma tragerii la sorți, au fost desemnați 625 de câștigători. Aceștia au ridicat premii în valoare de câte 1000 lei (525 de persoane) și 1500 lei (100 de persoane, în cazul ediției speciale dedicate sărbătorilor de Paști). Până în prezent au fost oferite premii în valoare de 675 mii lei.

Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

În Monitorul Oficial de astăzi, 11 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 149 din 26.11.2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.   În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar la modificările/ completările efectuate în Clasificația economică și Normele metodologice privind aplicarea Clasificației economice, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor privind Clasificația bugetară nr. 208/2015 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 370-376, art. 2727, din 31.12.2015),

În conformitate cu art. XX din Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, contribuabilii au dreptul la deducerea oricăror donaţii, atât în formă monetară, cât și nemonetară, efectuate pe parcursul anului 2020 pentru combaterea infecţiei cu Coronavirus (COVID-19) la conturile bancare deschise de Ministerul Finanţelor în acest sens sau către instituţiile medico-sanitare publice.   

Proiectul prevede completarea Legii nr. 179/2008 cu noi prevederi care, în condițiile aprobării în redacția înaintată, vor stabili că finanțarea investițiilor care se vor realizează în cadrul contractelor de PPP se va efectua integral din resurse financiare asigurate de partenerul privat din surse proprii sau atrase de acesta de la instituții bancare.

Conform prevederilor art. 1667 din Codul civil (CC), prin contract de intermediere, o parte (intermediar) se obligă față de cealaltă parte (client) să acționeze în calitate de mijlocitor la încheierea unui sau mai multor contracte între aceasta şi terț.

Circa 80% din entitățile auditate de Curtea de conturi (CC) în anii 2018-2019 la capitolul administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public înregistrează nereguli la ținerea evidenței contabile, inclusiv la reflectarea cheltuielilor aferente remunerării muncii, uzurii/amortizării mijloacelor fixe; la contabilizarea activelor nemateriale și a valorii capitalului social al statului, terenurilor aflate în folosință, valorii creanțelor și a datoriilor; la aplicarea corectă a regulilor de recunoaștere și clasificare a bunurilor, precum și la efectuarea inventarierii etc.,

Cum urmează a fi deduse cheltuielile suportate de către contribuabil pentru reparația mijloacelor fixe primite în gestiune economică:

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenorialului (ODA) va utiliza mijloacele financiare în sumă de 200 mil. lei alocate conform Legii nr.205/2021 bugetului de stat pentru anul 2022 pentru compensarea dobânzilor achitate aferente perioadei 1 august–31 decembrie curent la creditele bancare și/sau nebancare investiționale contractate de întreprinderile mici și mijlocii în valută națională, care erau active la data de 1 august 2022.

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).