Prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 156/2024 (în continuare – OMF nr. 156/2024) a fost aprobat Modul de achitare şi evidentă a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2025. Reieșind din prevederile OMF nr. 156/2024, achitarea plăților la bugetul public naţional (în continuare – BPN) în anul 2025 se efectuează în mare parte

Ministerul Finanțelor anunță că în perioada ianuarie – septembrie 2021, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 54,0 mld. lei, fiind în creștere cu 9,4 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 56,3 mld. lei, care, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,4 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,3 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,7 mld. lei. 

În Monitorul Oficial din 18 februarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 81 din 16 februarie cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”. Documentul a fost elaborat în concordanță cu prognoza privind evoluția datoriei de stat pentru perioada indicată și prognoza indicatorilor macroeconomici furnizată de Ministerul Economiei. Totodată, Programul este elaborat în contextul pandemiei COVID-19, ținând cont de situația economică din țară, de măsurile Băncii Naționale cu aplicarea principalelor operațiuni de politică monetară, de constrângerile determinate pe piața financiară locală și impactul acestora asupra finanțării deficitului bugetar.

La contabilizarea operațiunilor economice aferente donațiilor voluntare, entitățile bugetare se confruntă cu un șir de probleme, inclusiv  reglementarea normativă a operațiunilor aferente donațiilor, definirea și identificarea elementelor, care pot fi incluse în componența veniturilor din donații voluntare etc.   Ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” venim cu articolul „Particularitățile contabilității veniturilor din donații voluntare înregistrate de către entitățile bugetare”, în care autorul nostru Elena Taban analizează nu doar enunță problemele, ci vine cu soluții pentru depășirea acestora prin prisma prevederilor actelor legislative și a investigațiilor practice.

Sistemul informațional automatizat ,,Registrul electronic al angajaților" (SIA REA) reprezintă un spațiu informațional unic pentru stocarea înscrierilor referitoare la apariția și modificarea raporturilor de muncă a angajaților, care oferă mecanisme automatizate și eficiente pentru gestionarea și monitorizarea on-line a informației despre persoanele angajate, precum și pentru analiza riscurilor nerespectării legislației, prevede proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modalitatea de ținere a Registrului electronic al angajaților și de utilizare a Sistemului informațional automatizat, inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat de astăzi, 8 aprilie 2021.  

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

Inițiativa legislativă de operare a modificărilor în Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale a fost examinată în cadrul ședinței Comisiei protecție socială, sănătate și familie din 8 decembrie.   Documentul prevede că mijloacele financiare încasate la BASS (inclusiv majorările de întârziere, amenzile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) şi sumele rezultate în urma aplicării amenzilor contravenţionale) ce sunt  acumulate pe contul Trezoreriei de Stat vor fi virate zilnic la contul CNAS. Totodată, Legea nr.489/1999 va stipula expres că nu se admite dezafectarea mijloacelor financiare de la BASS în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie.

Proiectul reglementează modul, condiţiile, criteriile şi calculele indemnizaţiei lunare acordate personalului încadrat în conformitate cu statele de personal avizate de către Cancelaria de Stat, inclusiv personalului cu funcţii de demnitate publică: primar general, pretor, vicepretor, primar, viceprimar.

În semestrul I din anul curent, din Fondul de intervenție al Guvernului au fost utilizate mijloace financiare în sumă totală de 105, 4 mil. lei, potrivit informației publicate pe pagina Ministerului Finanțelor. Resursele alocate din Fond au fost utilizate exclusiv pentru acordarea indemnizațiilor personalului medical infectat cu COVID, precum și pentru acordarea indemnizației unice în cazul personalului decedat în lupta cu COVD-19.   Cele mai multe mijloace financiare au fost direcționate către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale – 39,8 mil. lei. Totodată, bani au fost alocați și altor autorități centrale/publice precum: Curtea Constituțională (16 mii lei); Ministerul Justiției (288 mii lei); Ministerul Afacerilor Interne

Proiectul de lege ce va reglementa constituirea, activitatea, reorganizarea și lichidarea grupurilor de acțiune locală (GAL) va fi examinat astăzi, 1 octombrie, în cadrul ședinței secretarilor de stat. Documentul a fost elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) în colaborare cu Rețeaua Națională LEADER.   Necesitatea promovării proiectului a fost determinată de modificările produse prin Legea nr. 17 din 20 februarie 2020 la Legea nr. 276 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural și care se referă la crearea Programului de stat LEADER, finanțat din surse publice cu o valoare de până la 5% din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

În perioada ianuarie – august 2021, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 46,9 mld. lei, fiind în creștere cu 8,0 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 49,9 mld. lei, care, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 5,9 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,0 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,6 mld. lei, comunică Ministerul Finanțelor.  

Pentru anul 2021 fondul de remunerare a muncii în sectorul real se estimează în valoare de 49,3 mld. lei, în creștere cu 10,2% faţă de anul 2020 în termeni reali. Totodată, conform datelor din Nota cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024 elaborată de Ministerului Economiei și Infrastructurii, va fi asigurată menținerea plăților salariale în sectorul bugetar, conform angajamentelor Guvernului, inclusiv și majorările din 1 ianuarie 2021 și din 1 aprilie anul curent a salariilor în domeniul ocrotirii sănătății.   Astfel, în sectorul bugetar fondul de remunerare a muncii se prognozează în mărime de 14,2 mld. lei, în creștere cu 3,7% în termeni reali.

”Viitorul este acasă” este sloganul Programului de stat „Prima casă” (în continuare – Program), care a fost aprobat prin Legea nr. 293/2017, scopul acestuia fiind facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe, în special pentru familii tinere, prin contractarea de credite garantate parțial de stat. Programul este unul național, aplicabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova și poartă un caracter social, reprezentat de intervenția statului în procesul de garantare a creditelor. De la momentul lansării la 26 martie 2018, condițiile de aderare la Program au suportat mai multe intervenții, fiind extinse categoriile beneficiarilor, vârsta acestora, prevederile de acordare a compensațiilor etc. În continuare

La situația din 31 decembrie 2021, datoria de stat internă nu va depăși suma de 36805,3 mil. lei, inițial fiind aprobată suma de 36350,5 mil.lei.   Parlamentul a aprobat în ședința din 26 martie curent,  în ambele lecturi,  proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021, modificările fiind necesare  pentru aplicarea noii modalități de indexare a pensiilor începând cu 1 aprilie anul curent.   Reamintim că, la 12 martie curent, Legislativul a adoptat Legea privind modificarea unor acte normative, prin care se instituie un nou mecanismul de indexare a pensiilor.

Câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău în trimestrul II a fost de 10719,4 lei, fiind în creştere cu 15,3% faţă de aceeași perioadă a anului 2020,  comunică Biroul Național de Statistică. Indicatorul a fost cu 18,5% mai mare decât media pe ţară (9044,5 lei).   Potrivit informației publicate, în sectorul bugetar un angajat din capitală a avut un salariu mediu lunar de 9821,8 lei, cu 9,2% mai mult faţă de trimestrul II din anul precedent, iar în sectorul real –10891,2 lei şi s-a majorat cu 16,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

În perioada ianuarie – iulie 2021 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 41,0 mld. lei, fiind în creștere cu 6,9 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 44,6 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,2 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,6 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 9,3 mld. lei.

Urmează a fi marcate obligatoriu cu timbru de acciz vinurile spumoase şi spumante cu capacitatea recipientului de până la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri?   Marcarea obligatorie a băuturilor alcoolice supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final este stabilită în art.123 alin.(5) din Codul fiscal1, în partea ce ține de „alte băuturi fermentate” fiind expres indicate poziţiile tarifare 2205 şi 220600.

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea

Aspectele referitoare la controlul ulterior sunt reglementate de Codul Vamal nr.95/2021 (Cod), Legea nr.131/2012 privind controlul de stat și Hotărârea Guvernului nr.92/2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal.

Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) au fost operate mai multe completări și modificări în Codul fiscal (în continuare – CF). În articolul dat vom analiza unele modificări care au fost introduse în titlul II din CF