Utilizarea datelor geospaţiale oferă noi posibilităţi de gestionare a resurselor, infrastructurii, localizării zonelor de calamitate, o integrare mai bună a datelor statistice cu poziţia lor în spaţiu, etc. În timp ce aplicarea experienţei internaţionale în utilizarea datelor geospaţiale va micşora cheltuielile pentru mai multe instituţii implicate, iar diferite ministere nu vor mai trebui să dezvolte aceleaşi baze de date, ce le vor putea lua dintr-o bază de date comună. Anume aceste fapte determină ţara noastră să adere la organizaţii internaţionale care se ocupă de managementul datelor cu poziţie geografică.

Biroul Naţional de Statistică comunică că, în ianuarie-martie 2014 întreprinderile şi organizaţiile de toate tipurile de activităţi economice au realizat investiţii în active materiale în valoare de 2169,9 mil. lei (în preţuri curente). Comparativ cu perioada respectivă a anului precedent acest indicator a marcat o creştere de 3,0% (în preţuri comparabile).

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia tinerilor în anul 2013. Situaţia demografică Tinerii din Republica Moldova (15-29 ani) reprezintă 25 la sută din populaţia stabilă la 1 ianuarie 2014. Pe parcursul ultimilor ani generaţia tinerilor este în descreştere în mod constant, în mod special a categoriei de vîrstă 15-19 ani, ponderea căreia în numărul total al tinerilor s-a micşorat de la 31,8% la 01.01.2009, până la 26,0% la 1 ianuarie 2014.

România este mai riscantă pentru afaceri decât state precum Bulgaria, Ungaria, China, Chile şi Malaezia, ocupând locul 26 în rândul a 43 de ţări emergente clasificate de Bloomberg de la cea mai puţin sigură, Venezuela, la cea mai sigură, Taiwan. Cele mai riscante ţări pentru afaceri sunt Venezuela, Nigeria, Egipt, Pakistan şi Argentina.

Maşinile clasice, monezile şi timbrele sunt cele mai profitabile investiţii exotice, potrivit unor indicatori calculaţi de Bloomberg, care iau în calcul investiţiile în imobiliare, bunurile de larg consum şi fondurile de hedging, scrie Bloomberg. Autoturismele de colecţie ocupă prima poziţie în topul celor mai profitabile investiţii exotice, cu o rată anuală de rentabilitate de circa 41%.

Potrivit acesteea, se estimează că Produsul Intern Brut în anii 2014-2017 va crește cu o rată medie anuală de circa 4,5%, cu îmbunătățiri structurale. Astfel, în structura PIB va creşte ponderea industriei – de la 14,1% (în anul 2014) pînă la 14,5% (în anul 2017), a construcţiilor – de la 3,5% la 3,7% şi a comerţului interior – de la 13,5% la 14%.

Prăbușirea cu peste 20 la sută a rublei rusești la data de 16 decembrie nu reprezintă criza în sine, ci manifestarea dramatică a unei crize care s-a copt în Federația Rusă în ultimii doi ani. Indicatori ai crizei se manifestau și în vremurile când prețul petrolului era peste 100 USD. Aventurile geopolitice ale Rusiei în Ucraina și sancțiunile economice, comerciale și financiare de răspuns ale Occidentului au sporit presiunile asupra economiei rusești și au accelerat manifestarea explozivă a crizei prin prăbușirea valutei naționale, dar acestea nu sunt cauzele în sine ale crizei.

Cu toate că trebuia să fie deja aprobat şi de Guvern, şi de Parlament, proiectul legii bugetului de stat nu a fost făcut public deocamdată, astfel că riscăm să începem noul an fără cea mai importantă lege – cea a bugetului. Totuşi, reperele proiectului se regăsesc în Cadrul Bugetar pe termen mediu 2015-2017, elaborat de ministerul Finanţelor. Şi dacă în perioada electorală autorităţile au sporit cheltuielile sociale, în cel mai recent raport de ţară Fondul Monetar Internaţional recomandă ca în următorul an să strângem cureaua, pentru a nu admite creşterea explozivă a deficitul bugetar, care ar putea ajunge până la 7,1% din PIB.

Încetinirea economiei chi­neze, a doua ca mărime din lume, scăderea preţurilor anumitor materii prime, printre care fierul şi petrolul, supraevaluarea pieţei americane de capital şi scăderea brutală a acţiunilor companiilor de tehnologie sunt câteva din cele zece semne despre care publicaţia britanică The Telegraph scrie că anunţă un dezastru financiar global. Frânarea economiei chineze sporeşte riscurile pentru investitorii din întreaga lume, întrucât China contribuie cu un sfert la creşterea economiei mondiale şi este cel mai mare cumpărător de materii prime din lume, cu care îşi alimentează bula masivă din sectorul construc­ţiilor.

Tema principală a ediției de față cuprinde subiectul impozitării veniturilor nerezidenților, aceasta fiind reflectată de mai mulți autori în diferite rubrici ale revistei Astfel, în rubrica Impozitarea nerezidenților urmăriți materialul Anastasiei Certan, șef al Direcției generale politică şi legislație fiscală şi vamală, Ministerul Finanțelor.

Într-un editorial pentru Financial Times jurnalistul economic Wolfgang Münchau demontează ideea Bundesbank că prin majorări salariale s-ar revigora cererea internă a Germaniei şi s-ar rezolva astfel o parte din problemele celei mai mari economii europene şi ale zonei euro şi propune în schimb mai multă relaxare monetară şi suspendarea pactului fiscal, cel prin care statele europene s-au obligat să respecte o disciplină bugetară strictă.

Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind infrastructura edilitară şi activitatea de salubritate a teritoriilor localităţilor urbane pentru anul 2013. Spaţii verzi. Din suprafaţa totală a terenurilor localităţilor urbane, 7,4 mii ha sau 9,1% sînt ocupate de spaţii verzi. În perioada anilor 2007-2012 suprafaţa spaţiilor verzi este practic constantă, dar în scădere faţă de perioada anilor 2005-2006. Restrângerea suprafeţei spaţiilor verzi accentuează riscurile ecologice urbane, având un impact negativ asupra viabilităţii şi sustenabilităţii acestora, asupra calităţii vieţii şi stării de sănătate a populaţiei.

Biroul Naţional de Statistică informează că, în anul 2013 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1612,3 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 6,9%1. Delimitarea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă relevă diferenţe semnificative, cea mai mare valoare fiind înregistrată pentru populaţia din oraşe mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 1747,0 lei sau cu 6,4% mai mult comparativ cu minimul de existenţă pentru alte oraşe –1641,7 lei şi cu 12,8% mai mult comparativ cu mediul rural – 1549,4 lei.

Unul din obiectivele de bază a Comisiei rezidă în contribuirea la prevenirea corupției prin verificarea declarațiilor cu privire la venituri și proprietate, precum și a celor de interese personale ale procurorilor, judecătorilor și deputaților, altor persoane cu funcții de demnitate publică, a funcționarilor publici și a unor categorii de conducători din sectorul public.

Reducerea factorilor de risc pentru maladiile non-transmisibile şi îmbunătăţirea eficienţei serviciilor de sănătate şi cheltuielilor pentru sănătate din ţara noastră este scopul unui nou proiect al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova. Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat un credit de 30.8 milioane dolari în cadrul proiectului “Modernizarea sectorului sănătăţii în Republica Moldova”.

Сapitolul 1. Oferta internă Analiza obiectivă a datelor statistice dezavuează ideea că creșterea economică din 2013 ar fi fost determinată integral de agricultură. Agricultura a avut un rol foarte important, dar componentelor non-agricole le revin circa 50% din sporul de PIB realizat, iar creșterea acestora a accelerat în comparație cu anul 2012.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

După apelul Asociației Obștești ”Liga Bancherilor din Moldova”, este cunoscut faptul, că sectorul bancar din Republica Moldova a fost mereu un exemplu de eficiență a transformărilor structurale spre economia de piață, iar moneda națională, leul moldovenesc, a devenit un atribut indispensabil al independenței economice a țării. Anume acest sector a aplicat printre primele tehnologiile informaționale moderne, standardele internaționale de contabilitate și raportare financiară, gestionarea prudentă a riscurilor, principiile guvernării corporative.

„Nu veți avea niciodată a doua șansă ca să faceți o primă impresie bună” Coco Chanel Centrul de apel (call-centru) este o unitate independentă sau în cadrul unei organizații care se specializează în procesarea adresărilor și informarea prin intermediul telefoanelor. În formele sale mai avansate, centrele de apel mai procesează și adresările în formă electronică și fizică, precum și adresările prin intermediul online chat-urilor.

Legea Contabilității Republicii Moldova va fi supusă unei revizuiri în curând, astfel încât să corespundă mai multor directive ale Uniunii Europene. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, care a participat recent la Conferinţa ministerială a Centrului Băncii Mondiale pentru Reforma Raportării Financiare a (CRRF), care s-a desfășurat la Viena.