Deputați din Parlamentul Republicii Moldova și parlamentari din Serbia, Suedia, România, Ucraina, Georgia, Finlanda, Marea Britanie participă la seminarul regional „Rolul Parlamentului în combaterea corupției” care se desfăşoară în zilele de 18 – 19 noiembrie 2013 la Chişinău. Principalele subiecte vizează legislația anticorupție, conflictele de interese și imunitatea demnitarilor, rolul auditului în lupta cu corupția, cooperarea dintre Parlament și societatea civilă, finanțarea partidelor.

Agenția Proprietăți Publice organizează o rundă de privatizare a bunurilor proprietate publică, în perioada noiembrie-decembrie 2013. Prețul inițial, total al bunurilor propuse spre vânzare se estimează la 1 144 422 860 lei. Privatizările au drept scop asigurarea atragerii investiţiilor private, în întreprinderile din domeniile liberalizate. În perioada 1 noiembrie – 12 decembrie curent se așteaptă depunerea ofertelor de participare la concursurile investiționale: privatizarea cinematografelor din oraşele Glodeni, Teleneşti, Leova preţul iniţial de vânzare al acestora constituie 1 325 000 lei, iar volumul minim al investiţiilor – 4 500 000 lei, cu realizarea lor în decursul a 3 ani.

Anul 2014 a fost marcat de politici economice populiste, care s-au accentuat tot mai mult odată cu apropierea alegerilor parlamentare și care au fost deseori în detrimentul rațiunilor economice.

Taxa de o mie de euro, impusă de autorităţile române transportatorilor auto marfari, înmatriculaţi în alte state, nu afectează agenţii economici din Republica Moldova. Potrivit acordurilor bilaterale semnate cu România, vehiculele cu marfă autohtonă sunt scutite de taxa de autorizaţie pentru tranzitarea României. Noile tarife vizează transportatorii din Ucraina, Belarus, Federaţia Rusă şi alte state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Republicii Moldova.

Economia Moldovei devine mai liberă, dar este departe de a oferi cele mai bune condiţii din lume. Ţara noastră este pe locul 82 din 151, într-un clasament realizat de Fraser Institute. Anul trecut, Moldova a fost pe poziţia a 85-a în topul libertăţii economice.

Unde este Moldova pe hartă se pare că ştiu doar investitorii din ţările apropiate — România, Turcia, Italia, Ucraina şi Federaţia Rusă. Dar şi ei încep afaceri la noi în ţară pentru că au legături de rudenie sau prietenie cu cetăţeni moldoveni. Pentru restul lumii încă mai rămânem o ţară în umbră sau cu prea multe probleme.

Cel mai complex instrument de evaluare a dezvoltării tehnologiei informaționale și comunicațiilor în toate statele lumii este Raportul Global privind Tehnologiile Informaționale, elaborat de Forumul Economic Mondial (WEF) în colaborare cu INSEAD. Acesta cuprinde Indicele Pregătirii de Rețea (NRI) care stabilește impactul TIC asupra dezvoltării economice şi consolidării competitivităţii domeniului respectiv în statele lumii.

După oamenii de afaceri din Germania a venit rândul populaţiei să înceapă să-şi piardă foarte rapid încrederea în economie, semn că principala putere economică a Europei este afectată de conflictele geopolitice, iar acest lucru va avea cu siguranţă repercusiuni şi asupra României, care-şi trimite cea mai mare parte din exporturi pe piaţa germană.

Principalele acţiuni europene au deschis în urcare luni, după ce preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a dat de înţeles, în discursul din cadrul conferinţei de la Jackson Hole, Wyoming, că BCE este pregătită să ia noi măsuri de stimulare a economiei, informează Bloomberg.

Produsul Intern Brut (PIB) al Greciei s-a contractat cu 0,2% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta fiind cea mai mică scădere a economiei din trimestrul al treilea al anului 2008 până în prezent, informează Bloomberg. Aceasta este a 24-a contracţie, consecutiv, pentru economia elenă, dar semnele de redresare provin din faptul că declinul PIB-ului anunţat de Autoritatea pentru Statistică din Grecia este mai mic decât au anticipat analiştii.

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-septembrie 20131)2) Biroul Naţional de Statistică relatează că, exporturile de mărfuri realizate în luna septembrie 2013 s-au cifrat la 195,6 mil. dolari SUA, cu 2,1% mai puţin faţă de luna precedentă şi cu 4,6% mai mult comparativ cu luna septembrie 2012.

1. (29.4.20) Ce cotă de impunere stabileşte Convenţiei între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei pentru evitarea dublei impuneri aferent dividendelor? 2. (29.4.19) În ce condiții se aplică acordurile de evitare a dublei impuneri?

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Determinarea impozitului pe venit din creşterea de capital este o provocare atît pentru persoana fizică şi juridică, cît şi pentru administraţia fiscală. Baza normativă, ce ţine de aplicarea impozitului pe venit la creşterea de capital, este prevăzută în Capitolul 5 „Creşterea şi pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal.

Cu ocazia zilei profesionale a contabililor, la 5 aprilie 2013, în incinta Academiei de Studii Economice a Moldovei, blocul B, sala de lectură „Eugen Hristev” se va desfăşura Conferinţa Internaţională Ştiinţifică cu genericul „Contabilitatea şi auditul în contextul integrării economice europene: progrese şi aşteptări”. Evenimentul este organizat de către facultatea „Contabilitate” a ASEM, în parteneriat cu Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova (ACAP) şi Association of Chartered Certified Accountants (ACCA).

La şedinţă au participat delegaţiile statelor-membre ale CSI: Republica Azerbaidjan, Republica Belarus, Republica Kazahstan, Republica Kîrgîstan,Republica Moldova, Federaţia Rusă,Republica Tadjikistan, Ucraina; reprezentanţii invitaţi ai organelor fiscale din Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Coreea, precum şi reprezentanţii Comitetului Executiv al CSI şi Comitetului de Integrare Eurasiatică (EvrAzEs).

Recent, la 5 aprilie 2013, în incinta Academiei de Studii Economice a Moldovei (ASEM) a avut loc conferinţa ştiinţifică internaţională cu genericul „Contabilitatea şi Auditul în contextul integrării economice europene: progrese şi aşteptări”. La eveniment a fost prezent dl Victor Barbăneagră, viceministru al finanţelor, care a evidenţiat importanţa meritelor tuturor celor care au stat la baza reformei contabilităţii începînd cu anul 1997 şi care au efectuat un pas important pentru economia Republicii Moldova. În discursul său, dumnealui a confirmat îmbunătăţirea calităţii raportării financiare a entităţilor autohtone şi creşterea gradului de credibilitate a profesiei contabile, luînd în calcul recentele progrese precum aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (începînd cu anul 2012) şi elaborarea Standardelor Naţionale de Contabilitate noi, conform Directivelor Uniunii Europene.

Casa Naţională de Asigurări Sociale aduce la cunoştinţă despre operarea modificărilor în art. 5 al Legii nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, în partea ce ţine de schimbarea periodicităţii şi termenului de prezentare a Declaraţiei privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi declaraţiei privind evidenţa nominală a asiguraţilor. Modificările menţionate au fost aprobate prin Legea nr. 160 din 18.07.2014 pentru modificarea Legii nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial din 08.08.2014, nr. 223-230.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) din Codul Fiscal, toate dubiile, apărute la aplicarea legislaţiei fiscale, urmează a fi interpretate în favoarea contribuabilului. Astfel, în Republica Moldova este legiferat principiul „in dubio contra fiscum”, menit să protejeze contribuabilul de eventualele îndoieli sau ambiguităţi ale normelor fiscale. În continuare, vom aborda unele aspecte de ordin naţional şi internaţional ale acestui principiu.

Începînd cu 13.01.2012, prin legea nr. 267 din 23.12.2011, a fost modificată noţiunea de „Royalty (redevenţă)”, la aplicarea impozitului pe venit. Această modificare a fost făcută cu scopul de a evita dublarea normelor existente în Codul fiscal, şi anume a art. 12 pct. 1) şi art. 71 lit. j). Totodată, această noţiune se completează în contextul celei definite în Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State, cu toate că scopul iniţial al acestei modificări a fost definirea noţiunii de royalty (redevenţă) în conformitate cu cea din Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) (versiunea 2010). În tabelul de mai jos se prezintă reglementările care au fost/sînt în vigoare pînă la/după data de 13.01.2012.