La 1 ianuarie 2020 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.657 din 17 decembrie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul privind desfășurarea concursului „Loteria fiscală”. Măsura este calificată drept una ce va contribui la combaterea evaziunii fiscale prin limitarea achitărilor efectuate în numerar. Astfel, la concurs vor fi admise tranzacțiile de achitare a mărfurilor și serviciilor efectuate cu cardul bancar emis de una dintre băncile comerciale licențiate din Moldova, la loterie fiind luate în calcul tranzacțiile ce vor depăși suma de 30 de lei. Nu vor fi admise la tragerea la sorți pentru obținerea premiilor tranzacțiile de retragere a numerarului de pe contul de card, cele efectuate cu cardul bancar de către persoanele fizice în afara RM, transferurile mijloacelor de pe contul de card pe conturile bancare ale persoanelor fizice și/sau juridice,

Serviciul Fiscal de Stat anunță lansarea ediției speciale a concursului „Loteria Fiscală” dedicată sărbătorilor de Paști. Aceasta se va desfășura în perioada 1 martie – 27 aprilie 2020, iar extragerea celor 100 de premii speciale va avea loc la data de 18 mai 2020. Amintim că, potrivit cadrului de reglementare aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.657 din 17 decembrie 2019, fiecare cetățean care a împlinit vârsta de 18 ani devine automat participant la „Loteria fiscală” dacă deține un card bancar emis de orice bancă licențiată din Republica Moldova și achită orice cumpărătură sau serviciu în valoare mai mare de 30 lei cu cardul. În cadrul concursului trimestrial, vor fi desemnați 175 de câștigători de premii a câte 1000 lei fiecare.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Cabinetul de miniștri a aprobat și a prezentat Parlamentului pentru examinare proiectul legii privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Acesta a fost elaborat de către experții Ministerul Justiţiei și Serviciului Prevenirii şi Combaterii Spălării Banilor (SPCSB) și transpune selectiv la nivel naţional prevederile Directivelor Uniunii Europene privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. Scopul proiectului este asigurarea securităţii statului, protejării sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice.

Restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se efectuează în corespundere cu prevederile Titlului II al Codului fiscal, art.175 și art.176, Capitolul 5 din Codului fiscal. În scopul executării restituirii supraplății impozitului pe venit, persoana fizică în primul rând urmează să depună Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit. În cazul solicitării restituirii, restituirea se va efectua numai dacă contribuabilul nu are restanțe. Persoana fizică poate solicita restituirea în cazurile:

Pe lângă Ministerul Finanțelor este instituit Consiliul de contabilitate și raportare financiară, misiunea căruia este dezvoltarea continuă și perfecționarea domeniului. Acesta este instituit ca organ consultativ pentru examinarea proiectelor actelor normative în domeniul dat, inclusiv a proiectelor Standardelor Naţionale de Contabilitate, indicaţiilor metodice, regulamentelor, instrucţiunilor şi altor acte normative ce reglementează ținerea contabilității și raportarea financiară. În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 101 din 28 iunie 2019 cu privire la aprobarea componenței nominale a Consiliului de contabilitate și raportare financiară de pe lângă Ministerul Finanțelor.

Consorțiul internațional de investitori a primit permisiunea Băncii Naționale a Moldovei pentru achiziționarea a 41,09% din acțiunile BC “Moldova-Agroindbank” S.A. Consorțiul este format din Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Horizon Capital, în calitate de gestionar al fondului de investiții creat de instituții financiare internaționale notorii precum Western NIS Enterprise Fund (fondat de Trezoreria SUA prin intermediul USAID), Corporația Financiară Internațională (IFC, Grupul Băncii Mondiale),

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Serviciul Fiscal de Stat anunță despre lansarea serviciului electronic „Contul unic” prin conectarea acestuia la serviciul guvernamental de plăți electronice MPay. Modulul „Contul unic” reprezintă o soluție de achitare a tuturor obligațiilor fiscale printr-o singură plată. Mecanismul presupune formarea unei note de plată pentru obligațiile fiscale cu posibilitatea de transferare a sumei integrale pentru achitarea tuturor impozitelor și taxelor, cu redirecționarea către destinațiile de buget prestabilite.

Justificarea documentară a tranzacţiei economice urmează a fi efectuată ținînd cont de prevederile Legii contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017. În conformitate cu prevederile art.11 alin. (1) şi (3) din Legea menționată, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, care se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

Proiectul Legii bugetului pentru anul 2020 prevede creștere de salariu între 6-10 % pentru majoritatea angajaților din instituțiile de stat. În plus, pentru unele categorii de bugetari retribuția ar putea crește cu până la 1500 – 2000 de lei lunar. Propunerile au fost discutate în cadrul unei consultări publice privind politica salarială pentru anul 2020 și pe termen mediu (2021-2022). Evenimentul a fost organizat de Ministerul Finanțelor și a întrunit reprezentanți ai sindicatelor și autorităților publice centrale. Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat că proiectul prevede corectarea unor inegalități în nivelul de salarizare pentru anumite categorii de angajați, inclusiv a celor din APL, din domeniul educației, din instituțiile penitenciare, din domeniul apărării etc.

Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova nu stabileşte limite maxime de efectuare a tranzacţiilor în numerar de către întreprinderi în raport cu persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. Deși art.10 pct. 5 din Legea nr. 845 stipulează că întreprinderile sunt obligate să nu depășească limita decontărilor în numerar (sumă cumulativă de 100 mii de lei lunar), această prevedere nu se aplică pentru decontările cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional.

Serviciul Fiscal de Stat a aprobat formularele ce țin de aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale: • „Solicitare privind transferul mijloacelor bănești sechestrate, în contul stingerii obligațiilor fiscale la buget” și • „Acord aferent transferării la buget a mijloacelor bănești sechestrate ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale în conturile bancare ale contribuabilului”. În Monitorul Oficial din 15 noiembrie curent Serviciul Fiscal de Stat a publicat Ordinul nr. 472 din 30 octombrie 2019 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 379 din 15 martie 2017.

Comercializarea și exportul deșeurilor și resturilor de metale feroase și neferoase, de baterii și acumulatori uzați, inclusiv în stare prelucrată, ar putea fi interzisă timp de două luni. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege privind instituirea moratoriului asupra activității de comercializare și export de către agenții economici aflați pe teritoriul Republicii Moldova și care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar al articolelor menționate a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat în componență nouă. Proiectul este elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii în contextul realizării acțiunii stabilite în Planul de activitate al Guvernului privind demonopolizarea sectoarelor prioritare identificate ale economiei naționale.

Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.

Potrivit art.129 pct.17) din Codul fiscal (CF), cont bancar este cont de plăţi deschis în una din instituţiile financiare (sucursala sau filiala acesteia) din RM sau din străinătate, precum şi contul deschis în sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor. Conform art.3 din Legea nr.114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică (Legea nr.114/2012), сont de plăţi este cel deţinut în numele unuia sau mai multor utilizatori ai serviciilor de plată, utilizat pentru executarea operaţiunilor de plată.

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) asigură circa 20% din totalul creditelor acordate consumatorilor, la momentul actual fiind înregistrate circa 600 mii de contracte de creditare nebancară valabile. Datele au fost prezentate în cadrul conferinței Finanțarea responsabilă – perspectiva sectorului de creditare nebancară, organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova, Comisia Națională a Pieței Financiare din Moldova și Fondul European pentru Europa de Sud-Est. La eveniment au participat reprezentanți ai pieței financiare nebancare, autorităților publice, organizațiilor de dezvoltare și fondurilor de investiții, precum și experți internaționali.

Consolidarea platformei pentru examinarea proiectelor investiționale strategice, revizuirea și aplicarea moratoriului asupra Programului de dobândire a cetățeniei prin investiție, eficientizarea activității de întreprinzător și promovarea competiției loiale prin revizuirea Legii cu privire la comerțul interior sunt câteva din acțiunile prevăzute pentru componenta Economie și infrastructură în Planul anual de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, publicat astăzi în MO. Componenta economie și infrastructură include domeniile mediului de afaceri, administrării proprietății publice, securității și eficienței energetice, amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, transportului și infrastructurii și cel al tehnologiilor informaționale.