Reieşind din specificul de activitate, întreprinderea la care activez în calitate de contabl practică încheierea contractelor de prestare a serviciilor cu mai multe persoane fizice care se reflectă în Darea de seamă IPC 18 cu categoria persoanei asigurate 105 „persoană angajată prin contract civil”. Unele din aceste persoane nu au un alt loc de muncă de bază. Vrem să cunoaştem dacă întreprinderea este în drept să calculeze acestor persoane indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă şi dacă li se poate acorda concediul de odihnă?

În MO nr.108-112 din 30 martie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.71 din 26 martie 2018 prin care a fost completat și modificat ordinul nr.126 din 4 octombrie 2017, prin care au fost operate modificări la Instrucțiunea cu privire la modul de completare a dării de seamă (Forma IPC18) aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017 și anume: • în capitolul I „Dispoziții generale” a fost concretizat că rezidenții parcurilor IT vor completa după caz și nu obligatoriu tabelul nr.1 în situațiile în care aceste categorii de angajatori vor achita în luna de gestiune, în folosul persoanelor fizice terțe, venituri impozabile (spre exemplu: plata pentru arenda bunurilor mobiliare sau imobiliare (art.901 alin.(3) din Codul fiscal), procurarea mijloacelor de transport de la persoanele fizice (art.90 alin.(1) din Codul fiscal, etc.));

Apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este una dintre direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanții în cazul unor accidente de muncă şi boli profesionale.

Concedierea salariatului în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate se admite în cazul în care nu este posibil transferul salariatului cu acordul lui la un alt loc de muncă (funcţie) în cadrul unităţii respective. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanții în caz de reducere a numărului sau a statelor de

Ministerul Finanțelor anunță despre închiderea cu succes a anului bugetar 2019. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că, la 30 decembrie 2019, în strictă conformitate cu Legea finanţelor publice şi responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014, au fost efectuate ultimele încasări și plăți la/din buget și au fost finanțate integral toate documentele de plată prezentate de către autoritățile și instituțiile bugetare la trezorerie. Astfel, conform situației din 31 decembrie 2019, nu au rămas plăți neachitate din bugetul de stat.

1. (29.2.6.31) Care va fi regimul fiscal pentru plățile salariale ale angajaților gospodăriei țărănești (de fermier), care nu sunt înregistrați ca fiind membri ai gospodăriei țărănești (de fermier)? 2. (29.1.11.15) Se ia oare în considerație valoarea livrărilor la export, la aprecierea ponderii livrărilor scutite de TVA, în vederea stabilirii dreptului de alegere a regimului de aplicare a IVAO sau a regimului general de aplicare a impozitului pe venit?

Activând în calitate de administrator şi fondator al SC „I.” SRL, care a prestat servicii în domeniul construcţiei, persoana fizică N., în perioada lunilor octombrie-decembrie 2012, conform proceselor-verbale de recepţie finală la mai multe instituții, a încasat venituri în sumă totală de peste 7,4 mil. lei, inclusiv TVA în sumă de 1, 23 mil. lei. Însă, urmărind scopul tăinuirii veniturilor impozabile obţinute în urma îndeplinirii lucrărilor şi serviciilor prestate, nu a reflectat în evidenţa contabilă tranzacţiile efectuate şi mijloacele băneşti obţinute în rezultatul acestora.

Datele privind serviciile de transport public nu sunt complete, iar organele de resort nu dețin informații exhaustive și complete privind activitatea operatorilor și nu dispun de indici relevanți privind cererea și volumul serviciilor de transport, se spune în Raportul auditului conformității asociat auditului performanței „Managementul serviciilor publice de transport urban și impactul fiscal-bugetar al acestora”, publicat de Curtea de Conturi în Monitorul Oficial din 1 iunie 2018. Potrivit Raportului, neaprobarea conform cadrului regulator fiscal a taxei locale pentru prestarea serviciilor în mun. Chișinău, precum și nefundamentarea cotelor taxelor locale au generat neacumularea unor venituri estimate în sumă de 10,1 mil. lei,

Creșterea nivelului de participare a mediului de afaceri la procedurile de achiziții publice, reducerea riscurilor și costurilor corupționale, implementarea mijloacelor electronice la toate etapele procesului de achiziții publice sunt doar câteva dintre acțiunile anticorupționale ce vor fi întreprinse în următorii doi ani în domeniul achizițiilor publice. Hotărârea Guvernului privind aprobarea Planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul achizițiilor publice pentru anii 2018-2020 a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 aprilie curent.

Casa Naţională de Asigurări Sociale a comunicat că a efectuat o totalizare a modului de completare de către contribuabili al Dării de seamă forma IPC18 (tabelul nr. 3, compartimentul aferent bugetului asigurărilor sociale de stat) prezentate de entităţi conform actelor normative în vigoare Serviciului Fiscal de Stat.

Problemele mediului de afaceri și căile de soluționare ale acestora au fost discutate la întrevederea premierului Pavel Filip și reprezentanții ai peste 40 de producători autohtoni mari. Șeful Executivului a accentuat că dialogul și colaborarea cu mediul de afaceri sunt pilonii de bază în activitatea Guvernului și cheia succesului în crearea unui climat investițional favorabil. „Ajutați-ne să asigurăm, împreună, un mediu de afaceri cât mai atractiv”, a spus Pavel Filip.

Salariile de bază din Rețeaua tarifară unică de salarizarea a angajaților din unitățile bugetare vor fi majorate cu 10%. Legea ce prevede această majorare a fost publicată în Monitorul Oficial de vineri, 27 octombrie.

Prin Legea nr.122 din 16 august 2019, pusă în aplicare din 1 ianuarie 2020, au fost aduse modificări la art.33 din Codul Fiscal (CF), conform cărora dreptul la scutirea personală o au contribuabilii (persoane fizice rezidente) care au un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901 din CF. Concomitent, pct.211 anexa nr.2 din HG nr.693 din 11.07.2018 cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit precizează că prevederile în cauză nu aduc atingere dreptului contribuabilului de aplicare a scutirilor specificate în art. 34 și 35 din CF, în condițiile stabilite de acestea.

Actualitatea campaniei cu genericul „Refuză salariul în plic – cere să îți fie respectate drepturile”, care a fost lansată de Serviciul Fiscal de Stat în luna martie curent în scopul informării, prevenirii și combaterii fenomenului muncii la negru şi achitării salariilor în plic, este confirmată de datele făcute recent publice de către Biroul Național de Statistică. Astfel, conform informaţiei oferite de BNS, munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit în anul precedent 6,2%, fiind, totuşi, în descreștere față de nivelul anului precedent (7,1% în 2016).

Raportul financiar al Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) la situația din 31 decembrie 2017 a fost denaturat nesemnificativ ca urmare a înregistrării necorespunzătoare a tranzacțiilor privind contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii. Este una din concluziile Curții de Conturi din Raportul asupra auditului situațiilor financiare, publicat în Monitorul Oficial din 11 mai 2018. În același timp, auditul menționează că plenitudinea calculării veniturilor din taxa de reglementare a fost afectată din cauza nestabilirii procedurilor de control intern.

Compania A are ca angajat pe cetățeanul X care beneficiază de un salariu lunar calculat de 31 000 lei, ținând cont de noile prevederi ale Codului fiscal (CF) referitoare la scutirea personală precum că fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mare de 360 000 lei nu are dreptul de a beneficia de scutirea personală, apar următoarele întrebări: 1. Este obligat angajatorul să rețină impozit pe venit, lunar, fără acordarea scutirii personale angajatului, sau în cazul constatării depășirii plăților salariale a sumei de 360 000 lei să recalculeze impozitul pe venit al angajatului fără acordarea scutirii?

În conformitate cu prevederile art. 24 alin (1) din Codul fiscal

Moratoriul temporar privind încadrarea personalului în autoritățile publice/instituțiile finanțate din bugetul de stat, precum și în cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale pe funcțiile vacante se extinde până la 31 decembrie 2020. Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 17 decembrie, proiectul de hotărâre cu privire la stabilirea moratoriului temporar privind încadrarea personalului din sectorul bugetar pe funcțiile vacante înregistrate.

În conformitate cu prevederile art.5 pct.14) din Codul fiscal, organizaţie necomercială reprezintă persoană juridică a cărei activitate nu are drept scop obţinerea venitului şi care nu foloseşte vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizaţiei, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare.

În anul 2019 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit, în medie per persoană, 2880,6 lei lunar, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației cu o pondere de 50,2% în veniturile totale. Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă. Acestea constituie 18,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Totodată, la formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 15,2%, dintre care activitatea individuală agricolă reprezintă 8,9%, iar 6,3% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.