Filiala Bălţi a Camerei de Comerț și Industrie a RM în parteneriat cu A.O. ”Pro Cooperare Regională”, în scopul promovării businessului mic și mijlociu a organizat patru seminare de informare pentru antreprenorii din raioanele Glodeni, Fălești, Rîșcani și Sîngerei cu privire la oportunităţile de finanţare a IMM-urilor. Evenimentele au fost organizate în cadrul proiectului „Facilitarea accesului la piaţă pentru fermierii mici şi mijlocii din Regiunea de Nord”, implementat de AO ”Pro Cooperare Regională”, cu susţinerea financiară a Uniunii Europene şi cofinanţat de Guvernul Suediei, prin intermediul Fundaţiei Est-Europene, în cadrul Proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică şi socială a ţării”.

Activitățile necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri sunt reglementate prin Legea nr. 22/2018.   Aceasta stabilește și prevederea că, în scopul ţinerii evidenţei persoanelor ce prestează aceste activități, întreprinderea înregistrează toți zilierii în Registrul de evidență în pagini distincte, în ordine cronologică. În cazul în care o persoană a activat în cadrul unei întreprinderi agricole la recoltarea roadei doar o zi pe parcursul lunii, este necesar ca acest zilier să fie înregistrat în Registru? Totodată, această persoană este obligată să meargă la Casa teritorială de asigurări sociale pentru a plăti contribuţii de asigurări sociale, activând doar o zi, iar remunerarea pentru ziua respectivă este de 200 lei?

Premierul Ion Chicu a prezentat comunității de afaceri din Japonia avantajele dezvoltării afacerilor IT în Republica Moldova. Webinarul de afaceri Japonia-Moldova a fost inițiat de Organizația Japoneză pentru Comerț Exterior (JETRO) și ODIMM. La eveniment au participat E.S. dl Katayama Yoshihiro, Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, dl Hoshino Yoshitaka, vicedirectorul executiv al JETRO Tokyo, precum și reprezentanții instituțiilor de profil ale statului, comunică serviciul de presă al Guvernului. Prim-ministrul a apreciat relațiile bilaterale de prietenie și cooperare moldo-niponă, dezvoltate constant în diverse domenii: „Dezvoltarea economică durabilă, sprijinirea creșterii industriale, în special, în agricultură, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii,

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și

În programul de activitate al bugetarilor la sfârșitul lunii august ar putea interveni mici modificări: ziua de luni, 30 august 2021, se propune a fi declarată zi de odihnă, care, însă, va fi recuperată în ziua de sâmbătă – 21 august 2021. Pe agenda ședinței secretarilor generali de astăzi, 20 mai, este inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la transferul unei zile de odihnă în anul 2021.   Documentul este elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și are ca scop utilizarea optimă de către salariați a zilei de repaus și de sărbătoare nelucrătoare în anul curent.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat propuneri ce țin de extinderea măsurilor economice pentru anul 2021, obiectivul general al acestora fiind recuperarea creșterii economice a Moldovei și asigurarea bunăstării populației care sunt afectate de pandemia COVID-19. Propunerile au la bază rezultatele unei analize a datelor primare, inclusiv a celor publicate de Biroul Național de Statistică, cât și  consultarea detaliată a mai multor studii realizate de organizațiile de profil și experți din domeniul economic.   În vederea recuperării economice, MEI propune realizarea acțiunilor axate pe stimularea și dezvoltarea capitalului productiv și a competitivității companiilor,

Kaurma, Pistil de fructe, Miere de Codru, Miere din Codrii Tigheciului, Mousse de miere cu pomuşoare de pădure, Brânză de capră de Măgura, condiment pisat uscat din ardei roşu dulce – acestea sunt cele şapte produse care au fost identificate în urma unui studiu, elaborat de experții Proiectului Uniunii Europene „Suport pentru Asigurarea Respectării Drepturilor de Proprietate Intelectuală” în Republica Moldova în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) şi pot obţine statutul de produse tradiționale moldovenești cu indicații geografice protejate.

În primele două luni ale anului curent, Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare de $425,6 mil., cu 8,4% mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020. În luna februarie curent, exporturile au însumat $227,0 mil., fiind cu 14,3% mai mari în raport cu luna ianuarie 2021 și cu 7,5% mai mici comparativ cu luna februarie 2020, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, în primele două luni exporturile de mărfuri autohtone au constituit $318,2 mil., deținând 74,8% din totalul exporturilor, fiind cu 11,2% mai mici decât în perioada similară din anul 2020. Reexporturile de mărfuri (după prelucrare și clasice) s-au cifrat la $107,4 mil., cu 0,8% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 171 din 19 decembrie 2019 au fost efectuate modificări în Codul fiscal în partea ce ține de determinarea venitului impozabil pentru agenții economici – subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), fiind exclusă limitarea doar la venitul din activitatea operațională. Ținând cont de acest fapt, Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.40 din 9 martie 2020, a aprobat un nou formular tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20), care va substitui formularul IVAO15.

În conformitate cu art. 93 pct.9) din Codul fiscal, prin import de servicii se înțelege prestarea de către persoanele juridice și fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice și fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM. La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către/către un rezident/nerezident RM, este necesar de a stabili locul livrării serviciilor.   Conform art. 93 pct. 15) din CF, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 al aceluiași Cod1.  

Prin derogare de la prevederile art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea contabilitatii si raportarii financiare nr.287/2017, pentru anul 2020 nu sunt supuse auditului obligatoriu: situațiile financiare individuale ale entitaților mijlocii și entitaților mari; situațiile financiare consolidate ale grupurilor.   Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului a aprobat proiectul de lege privind instituirea unor masuri de sustinere a activitatii de întreprinzator și a propus documentul Legislativului pentru examinare și aprobare în două lecturi. În motivarea necesității adoptării prevederilor derogatorii de la Legea nr.287/2018 

Pe parcursul anului curent vor fi verificați 33 de rezidenți ai zonelor economice libere, potrivit Planului controalelor asupra activității rezidenților ZEL pentru anul 2021 care a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali din 14 ianuarie curent. Comparativ cu anul 2020, controalelor vor fi supuși mai puțin rezidenți, în Graficul controalelor pentru anul precedent fiind incluși 66 întreprinderi din cadrul ZEL.   Astfel, în Planul controalelor pentru anul 2021 din zona antreprenoriatului liber „Expo-Business-Chișinău” sunt incluși 10 rezidenți, din cadrul ZEL „Bălți”

În trimestrul II al anului 2021 câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare a constituit 9044,5 lei, fiind în creștere cu 15,2% față de trimestrul II din anul trecut și cu 6,8% față de ianuarie-martie curent, constată Biroul Național de Statistică (BNS) în raportul făcut public ieri, 1 septembrie. Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în aprilie-iunie din anul curent au fost înregistrate în activitățile informații și comunicații – 21753,9 lei; financiare și de asigurări – 16698,6 lei; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 14251,8 lei.  

Analiza impactului implementării măsurilor din proiectul Regulamentului privind incinerarea și coincinerarea deșeurilor (Regulament) elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) va fi analizat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător.   Proiectul este elaborat în temeiul Legii nr. 209/2016 privind deșeurile și pentru executarea prevederilor din Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023. Se așteaptă că, în urma implementării activităților din Regulament la nivel național, operatorii vor putea contribui la reducerea cu până la 90% a volumului deșeurilor ajunse la groapa de gunoi și, respectiv, micșorarea treptată a suprafețelor de teren supuse contaminării prin depozitare a deșeurilor,

Activitatea de întreprinzător este activitatea de producere, procesare, comerț, prestarea de servicii și executare a lucrărilor, desfășurată de persoane fizice sau juridice în mod independent, din proprie inițiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială, cu scopul de a-și asigura o sursă de venit, înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare.   Ministerul Economiei și Infrastructurii a propus pentru consultări publice un vast proiect de lege ce are drept scop optimizarea, modernizarea și îmbunătățirea mecanismului de reglementare a activității în baza patentei de întreprinzător, eliminarea neclarităților la implementarea Legii nr.231/2010 cu privire la comerțul interior, a dezechilibrului fiscal la impozitarea activității patentarilor comparativ cu alte forme de antreprenoriat etc.

Consiliul Concurenței va realiza planificarea strategică a activității de control prin aplicarea analizei riscurilor în scopul determinării domeniilor strategice pe care urmează să-și concentreze activitatea de control ce ține de monitorizarea ajutorului de stat. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activități economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi într-un anumit sector, pe dimensiune locală sau regională.   Prevederile sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniul monitorizării ajutorului de stat de către Consiliul Concurenței.

Concediul paternal se acordă pentru a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сondiţiile de acordare a concediului paternal plătit. Litigiile ce ţin de stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiei paternalе se soluţionează de Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), a cărei decizie poate fi atacată în instanţa de judecată, conform legislaţiei în vigoare.

Lista agenților economici ce sunt obligați să utilizeze e-factura, în care la momentul de față sunt incluse 50 de entități, din 11 octombrie 2021 va fi suplinită cu încă doi agenți economici.   Astăzi, 1 octombrie, Serviciul Fiscal de Stat a publicat în MO Ordinul nr.490 din 24 septembrie 2021 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr.124 din 15.03.2019 prin completarea listei agenților economici obligați a utiliza factura fiscală electronică (e-factura), fiind vorba despre „Agrofarm-grup” SRL (cod fiscal 1011600039836) și „Alexmax Nord” SRL (cod fiscal 1009602006370).

(29.1.3.1.39) ONC a făcut o tombolă de vouchere printre clienții săi persoane fizice, care le vor putea folosi la achitarea ratei. Cum se vor contabiliza aceste cheltuieli și dacă vor fi deductibile? (37.41) Care este valoarea maximă a creditului pentru agenții economici rezidenți ai parcurilor IT, în raport cu care poate fi realizat dreptul la subvenționare conform Regulamentului aprobat prin Ordinul nr.66 din 20 mai 2020?

Pe parcursul anului de gestiune gospodăria țărănească a înregistrat venit. Este aceasta în drept să repartizeze în avans profitul înregistrat pentru anul  de gestiune între fondator și membrii gospodăriei? Poate gospodăria țărănească să repartizeze profitul sub formă de dividende? Conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier) (Legea nr. 1353/2000), gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare - terenuri) și asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărănești), având ca scop obținerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderență a propriei producții agricole.