În ședința de astăzi a Parlamentului, cu 83 de voturi ale deputaților, în lectură finală au fost aprobate modificări și completări în Codul muncii, Legea salarizării și Legea salarizării în sectorul bugetar, scopul intervenției în aceste acte legislative fiind motivarea angajaților pentru prestarea muncii în condiții cu risc sporit.   Astfel, pentru munca prestată în condiții nefavorabile și a celor cu risc sporit pentru sănătate pe perioada decretării stării de urgență în sănătate publică, salariaților li se vor stabili sporuri de compensare. Cuantumul sporurilor urmează a fi stabilite de Guvern în funcție de greutate și nocivitate, cu consultarea patronatelor și sindicatelor, dar nu poate fi mai mic decât cel prevăzută de Legea salarizării.

În cazul producerii unui accident de muncă sau de boală profesională, cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele liber-profesionistului care practică activitate în sectorul justiției se stabilesc în proporție de 100% din salariul mediu lunar prognozat pe economie, stabilit de Guvern, pentru anul în care s-a produs riscul asigurat. Prevederea prin care se completează art. 14 din Legea nr.756/1999  este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021.   Indemnizația se achită pentru 20 de zile calendaristice calculate de la data pierderii temporare a capacității de muncă de către liber-profesionistul care practică activitate în sectorul justiției,

Pe agenda ședinței secretarilor de stat din 5 martie curent a fost inclus proiectul pentru modificarea anexelor nr. 3 și nr. 5 la Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165/2017.   În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (11 ) al Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, valorizarea reprezintă indexarea venitului mediu lunar asigurat realizat începând cu 1 ianuarie 1999, reieșind din coeficientul de creștere a salariului mediu pe economie din perioadele contributive până la anul precedent anului de stabilire a pensiei.

Prin Hotărârea Guvernului nr.326/2021 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului și abrogarea unei hotărâri de Guvern, Hotărârea Guvernului nr.764 /1992 privind aprobarea Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova a fost abrogată, ceea ce provoacă incertitudine în rândurile contabililor și antreprenorilor, în special în ceea ce privește documentarea operațiunilor de casă în contabilitate.

Procedurile de achiziții publice pentru necesitățile comune ale autorităților administrației publice centrale și/sau locale vor fi desfășurate în mod centralizat de către autoritățile centrale de achiziții. În Monitorul Oficial din 7 mai curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 56 din 29 aprilie 2021 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de organizare și funcționare a autorităților centrale de achiziții.   Aceste autorități vor fi create prin hotărâre de Guvern sau prin decizie APL de nivelul al doilea, cu aprobarea actelor de constituire privind modul de funcționare, a structurii, statelor de personal și cu stabilirea surselor de finanțare.

În scopul aprobării unor măsuri de susţinere a angajatorilor şi salariaţilor din sectorul real în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID 19, de către Executivul RM a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.316/2021 (în continuare – HG nr.316/2021). Aceasta include 3 anexe: Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat  a indemnizațiilor salariaților cu copii cu vârsta de până la 12 ani și copii cu dezabilități, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educațional în regim cu prezență fizică (în continuare – Anexa nr. 1);

Republica Moldova întârzie comparativ cu alte țări din regiune în crearea sistemului informațional în domeniul sănătății. La această concluzie au ajuns participanții la ședința de astăzi, 20 iulie 2021, a Grupului de lucru nr.3 „Stimularea și menținerea investițiilor private”  al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Totodată, reprezentanții instituțiilor de stat și private, ai autorităților de stat și ai partenerilor de dezvoltare au venit cu soluții pentru depășirea situației.   Astfel, speakerii au menționat că, deși tema propusă pentru discuții a fost digitalizarea sistemului medical, vorba este mai mult despre elaborarea unei strategii clare la nivel național, decât despre crearea sistemelor informaționale, fiind necesară o viziune comună a tuturor actorilor implicați.

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 22 aprilie, în prima lectură, proiectul de lege ce conține modificări în acest sens, având ca scop stimularea angajării persoanelor cu necesități speciale. Documentul prevede majorarea subvenției lunare acordată angajatorului care angajează pe o perioadă nedeterminată șomeri cu necesități speciale, de la 30% la 50% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent, precum și acordarea acestei subvenții tuturor angajatorilor, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică. Această subvenție, potrivit art. 36 din Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurare de șomaj, se acordă pe un termen de 6 luni 

Conform art.95 alin.(l) lit.e) din Codul fiscal, procurarea proprietății subiecților impozabili declarați în proces de insolvabilitate, cu excepția celor în procedură de restructurare realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr.149/2012 (în continuare – entități insolvabile) constituie obiect impozabil cu TVA. Subiecții impunerii sunt persoanele juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfășoară activitate profesională potrivit legislației, și procură pe teritoriul RM proprietatea întreprinderilor indicate supra (art.94 lit.e) din CF).   Astfel, transmiterea dreptului de proprietate asupra activelor materiale

Data de 25 martie 2024 este termenul limită de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției - forma DAJ17 aferent perioadei fiscale 2023. Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 10/1 al Titlului II din CF.

Întreprinderea suportă cheltuieli pentru deplasarea în străinătate a fondatorului entității, care nu este angajat al acesteia, dar participă la o instruire aferente domeniului de activitate a întreprinderii. Se deduc în scopuri fiscale cheltuielile suportate de întreprindere?   Conform art.24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, inclusiv a cheltuielilor legate de organizarea şi realizarea programelor de formare profesională tehnică prin învăţământ dual, conform modului stabilit de Guvern. 

Indemnizațiile zilnice pentru copiii cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească și pentru cei plasați în serviciile de plasament vor fi majorate, potrivit proiectului hotărârii de Guvern elaborat de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 18 martie curent.   Astfel, în zilele obișnuite, indemnizația zilnică va constitui 13 lei, cu ocazia zilelor de naștere va fi acordată o indemnizație de 112 lei, iar în zilele de sărbătoare (Anul Nou, Crăciunul, Paștele și Ziua Internațională a Copilului) copiii vor primi câte 80 de lei.

Pe agenda ședinței secretarilor generali din 25 martie curent a fost inclus proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 1167/2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social.   Documentul a fost elaborat ca urmare a modificărilor aprobate recent de Parlament ce se referă la stabilirea unei noi modalități de indexare a venitului lunar minim garantat începând cu 1 aprilie 2021.  

La data de 14 noiembrie 2023, în Monitorul Oficial nr. 426-429 a fost publicat Ordinul Ministrului finanțelor nr.99 din 25 octombrie 2023 cu privire la modificarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 153/2017 „Privind aprobarea formularului tipizat al Declarației cu privire la impozitul pe venit

Trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a RM este legată de îndeplinirea anumitor proceduri vamale, cum ar fi: alegerea regimului vamal, perfectarea actelor vamale, achitarea drepturilor de import sau de export. Un rol deosebit din acest

Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (Politica bugetar-fiscală pentru anul 2021) a fost aprobat de Parlament, în ședința plenară de astăzi, în prima lectură, anunață direcția generală comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova.   Documentul a fost elaborat de către Guvern, ținându-se cont de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de condițiile climaterice nefavorabile și, respectiv, de necesitatea susținerii mai multor domenii economice, sectorului agroindustrial și populației. Potrivit autorilor, proiectul reflectă soluțiile optime de racordare la condițiile existente.

Pensiile se indexează în fiecare an, la 1 aprilie și la 1 octombrie. La 1 aprilie, coeficientul de indexare constituie media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum pentru ultimii 3 ani, iar la 1 octombrie  – rata inflației înregistrată în primul semestru al anului în curs. Coeficientul de indexare se stabilește de către Guvern.   Proiectul de lege care are drept scop majorarea coeficientului de indexare a pensiilor și altor prestații sociale a fost aprobat de Parlamentul RM, în acest sens fiind necesară intervenția în modalitatea de indexare.  

Suburbiile mun. Chișinău sunt defavorizate în raport cu celelalte localități din țară, fiind lipsite de posibilitatea de a beneficia de fonduri de dezvoltare regională, drept prevăzut de Legea nr. 438/2016 privind dezvoltarea regională în RM. Respectiv, crearea Agenției de Dezvoltare Regională Chișinău va permite deblocarea posibilităților de finanțare a proiectelor de investiții regionale din cadrul programelor de dezvoltare aprobate de Guvern, deși, conform datelor oficiale, mun. Chișinăul contribuie în proporție de 80% la formarea bugetului național.    Procesul de creare a ADR Chișinău a fost lansat în cadrul unei ședințe de lucru cu participarea primarilor localităților din componența municipiului. În calitate de membri ai acestui organ au fost aleși cinci primari din suburbiile capitalei:

Cabinetul de miniștri a adoptat în cadrul ședinței de astăzi proiectul Legii privind achizițiile în sectoarele energeticii, al apei, al transporturilor și al serviciilor poștale. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că scopul principal al proiectului de lege constituie alinierea cadrului normativ național la acquis-ul Uniunii Europene, precum și transpunerea elementelor de bază ale directivei Uniunii Europene nr. 2014/25/UE din 26 februarie 2014: „Importanța proiectului este de a reglementa procedurile de atribuire a contractelor de achiziție, care vor fi aplicate de către entitățile care desfășoară activități relevante în domeniul energiei, apei, transportului și poștei. Domeniul de aplicare al prezentei legi nu include serviciile de interes general fără caracter economic”.