Curtea de Conturi a publicat Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2020. Potrivit documentului, cu anumite excepții acesta oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare aplicabile.   Astfel, veniturile BASS provenite din contribuțiile de asigurări sociale încasate în anul 2020 au fost înregistrate şi raportate regulamentar, în timp ce normele de raportare a veniturilor nu oferă utilizatorilor o imagine de ansamblu asupra calculării, achitării, creanțelor și datoriilor pe indicatori separați.

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.

În perioada 5-6 decembrie curent, 70 ofițeri din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul vamal, prevenirea spălării banilor, urmăririi penale și anticorupției care operează în întreaga țară au participat la atelierul de lucru "Îmbunătățirea procesului de monitorizare a fluxurilor de numerar transfrontaliere și combaterea spălării banilor în Republica Moldova", organizat cu sprijinul proiectului finanțat de UE «Asistență la implementarea Misiunii Înalților Consilieri UE». Conform agendei evenimentului, discuțiile au fost axate pe aspecte legate de introducerea noului sistem de declarare a numerarului și a legislației aferente monitorizării fluxurilor de numerar transfrontaliere în vederea combaterii spălării banilor.

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

Tarifele la serviciile prestate pentru domeniile de competenţă ale Agenției Servicii Publice vor fi formate după o politică unică de calcul. În acest sens, Cancelaria de Stat propune spre consultări publice proiectul  hotărârii cu privire la serviciile prestate de către Agenția Servicii Publice.   Proiectul prevede aprobarea: Metodologiei de calculare a tarifelor pentru serviciile prestate de către Agenția Servicii Publice; Nomenclatorului serviciilor de bază prestate de către ASP și tarifele acestora;

La importul de mărfuri în declarația de import în rândul 12 se reflectă suma transportului în MDL. Transportatorul eliberează factura fiscală la data devamării cu suma exprimată în valuta naţională la cursul BNM. În cazul în suma din declarație şi factură diferă pâna la 10 bani, putem primi factura?

Studiu de caz: Persoana fizică X,  cetățean și rezident fiscal  al Republicii Moldova, a obținut în anul 2020 venituri din locațiunea unui apartament în străinătate, care îi aparține cu drept de proprietate, în sumă de trei mii euro. Urmează a fi declarate aceste venituri și în Republica Moldova?   Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător îl constituie venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, precum și venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM.  

În scopul stabilirii cuantumului pensiei reexaminate foștilor angajați ai întreprinderilor în termenii prevăzuți de legislație, Casa Națională de Asigurări Sociale solicită agenților economici cooperarea operativă a acestora cu CNAS prin prezentarea răspunsurilor la adresări în termeni optimi, pentru a permite pensionarilor să beneficieze de drepturi sociale corespunzătoare activității desfășurate pe parcursul anilor de muncă.   Reamintim că, de la 1 ianuarie 2021, se reexaminează pensiile pentru limită de vârstă a beneficiarilor care și-au stabilit dreptul la pensie după 1 ianuarie 1999 şi au realizat un stagiu de cotizare după ieşirea la pensie de la 7 la 10 ani.

În trimestrul III al anului 2017 leul moldovenesc a devenit cea mai stabilă valută printre ţările CSI. Aceasta arată datele studiului departamentului analitic al Forex Club. Experţii menţionează că, în trimestrul trei, monedele naţionale ale ţărilor CSI au demonstrat o dinamică mixtă în raport cu dolarul SUA. Cel mai mult s-au apreciat leul moldovenesc, rubla rusească şi somul kirghiz. În acelaşi timp, cel mai activ s-au depreciat somul uzbek, tengeul kazah şi lariul georgian.

În conformitate cu art.542 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal obiect al impunerii pentru agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare.          În obiectul impunerii nu se includ:          a) veniturile din subvenţii;          b) veniturile din recuperarea prejudiciului material;       c) veniturile din plusurile de active imobilizate şi circulante, constatate la inventariere; 

Conform prevederilor Regulamentului

Care este modalitatea determinării mărimii indicatorului ratei medii ponderate (rotunjită până la următorul procent întreg) stabilită de BNM în luna noiembrie a anului 2017 pentru calculul facilitații fiscale la împrumuturi acordate angajaților (art. 19 lit. d) din Codul fiscal)? Care este mărimea acestui indicator pentru împrumut acordat pe 9 luni și altul acordat pe 64 luni?  

Comisia economie, buget și finanțe a aprobat în ședința de ieri, 7 noiembrie, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de înregistrare și evaluare financiară. Potrivit șefului direcției politici fiscale și vamale al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, Acordul de finanțare în sumă de circa 30,1 mil. euro are ca obiectiv îmbunătățirea calității și transparenței sistemului de administrare a terenurilor și de evaluare a proprietății.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune Guvernului pentru aprobare proiectul hotărârii prin care se va aproba procedura de desfășurare a Loteriei fiscale. Loteria fiscală va fi o măsură care va contribui la combaterea evaziunii fiscale prin sporirea achitărilor prin intermediul cardurilor bancare pentru bunurile/serviciile achiziționate, urmărindu-se, astfel, limitarea achitărilor în numerar, deoarece la loterie vor participa toate tranzacțiile de achitare cu cardul bancar, efectuate în Republica Moldova, cu excepțiile prevăzute de hotărâre.

Proiectul de lege  (pachetul de legi nr.1) ce se referă la digitalizarea economiei a fost prezentat și discutat astăzi, 14 septembrie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Reamintim că proiectul a fost elaborat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și prevede ajustarea a circa 30 de acte legislative (Codul muncii, Codul civil, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind comerțul electronic, Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legea privind achizițiile publice etc.)

La 12 ianuarie 2018, entitatea „Lider” SRL, care desfășoară activitate de export și aplică IFRS, a primit de la un client din Taiwan un avans în mărime de 120 000 euro, ceea ce reprezintă 100% din valoarea contractuală a mărfurilor, cursul oficial de schimb valutar la această dată fiind de 20,363 lei/euro. La 16 februarie 2018, când cursul de schimb valutar comunicat de B.N.M. era de 20,9077 lei/ euro, mărfurile au fost livrate. Cum trebuie recunoscute și evaluate veniturile din această operațiune de export în contabilitatea entității „Lider” SRL? Ce efecte privind impozitul pe venit va avea entitatea în cazul dat? În Declarația TVA entitatea declară pentru această operațiune baza de impozitare determinată prin aplicarea cursului de schimb de la data efectuării exportului sau de la data primirii avansului?

În ședința de ieri, 30 noiembrie 2020, Executivul a examinat și a aprobat proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) și proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2021 (FAOAM).   Documentul prevede că contribuţia de asigurări sociale de stat (CAS) obligatorii în sumă fixă anuală (taxa fixă anuală) la BASS va constitui 11331 de lei (pentru plătitorii specificați la pct.1.6, 1.7 şi 1.8 din anexa nr.1 la Legea nr.489/1999) și de 24255 de lei – pentru plătitorii specificaţi la pct.1.61 din aceeași anexă. Pentru plătitori şi în condiţiile specificate la pct.1.9 CAS se stabileşte în mărime de 2886 de lei.

Concediul medical plătit se acordă tuturor salariaţilor în baza certificatului medical eliberat conform dispoziţiilor legale. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сondiţii de acordare a concediului medical plătit. Certificatul de concediu medical se eliberează pe zile calendaristice şi în cazurile în care incapacitatea temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă anual, în perioada de probă sau în ziua concedierii.

Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între părți, care își asumă riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.  În procesul ținerii contabilității în cadrul unui PPP deseori apar situații neclare, iar pentru a o oferi suport și soluții în depășirea acestora, P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” a organizat astăzi, 14 mai 2021, un webinar dedicat particularităților contabilității în cadrul unui parteneriat public-privat. Speaker a fost Lidia Foalea – auditor, economist, care a împărtășit participanților din vasta experiență atât aspectele practice, cât și cele metodologice.

Cumpărătura de control, conform art. 224 alin. (1) din Codul fiscal (CF), este o modalitate de control, exprimată în crearea artificială de către funcționarul fiscal a situației de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziționa (consuma) sau de a le comercializa. Cumpărătura de control poate fi efectuată atât în monedă națională, cât și în valută străină. Amintim că, în condițiile art. 214 alin. (1) din CF, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale. Acesta este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și/sau de un alt organ cu atribuții de administrare fiscală, în limitele competenței, la fața locului și/sau la oficiul acestuia.