....şi beneficiază de serviciile acestui nerezident prin intermediul acestui dispozitiv electronic . Achitările aferente acestor procurări se efectuează cu cardul eliberat de către o instituție financiară înregistrată într-o țară terță. Cum în această situație urmează a fi apreciat locul aflării persoanei fizice ce beneficiază de serviciile subiectului impunerii în cadrul „e-Commerce VAT”? Potrivit prevederilor art.111 alin.(5) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor prevăzute la art.95 alin.(11), prestate de către nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova pentru persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător, se consideră Republica Moldova dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

Ordinea de subvenționare a dobînzilor la creditele bancare este reglementată de art.I, Capitolul 1 din Legea nr.60 din 23.04.2020 „Privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor ace normative” (MO nr.108-109 din 25.04.2020) și Regulamentul privind modul de subvenționare a dobînzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020, apobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.66 din 20.05.2020 (MO nr.118-123 din 22.05.2020) (în continuare Regulament).

Funcția de bază a contabilității autorităților/instituțiilor bugetare este funcția de informare. Informațiile din rapoartele financiare alimentează sistemul decizional al managementului administrației publice centrale și locale, precum și alți utilizatori (guvernul Republicii Moldova și altor state, creditorii, investitorii, donatorii, finanțatorii, mass-media, populația etc.) cu informații despre executarea bugetelor, starea decontărilor și resursele patrimoniale ale statului.

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, fiind efectuate schimbări în modul de calculare a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) prin unificarea acestora şi achitarea de către angajator, fără a fi reţinute de la persoana angajată. Vor avea impact modificările operate care vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2021 asupra stabilirii pensiilor şi indemnizaţiilor persoanelor asigurate, deoarece de la acestea nu se vor mai reţine CAS individuale?

Pe parcursul anului entitatea „Y” SRL a efectuat donații în scopuri filantropice unor case de copii. Obiectul donației îl constituie haine și rechizite procurate pe teritoriul țării cu prețul de 20 000 lei, TVA – 4000 lei. Urmează de stabilit dacă suma TVA aferentă obiectelor procurate se include sau nu în limita de 5% din venitul impozabil, permisă spre deducere în scopuri fiscale. Entitatea „Y” SRL estimează că venitul impozabil pentru perioada 2019 va constitui 450 000 lei.

Alocarea anuală a mijloacelor financiare pentru finanțarea proiectelor investiționale de îmbunătățiri funciare din Programul de îmbunătățiri funciare în scopul asigurării managementului durabil al resurselor de sol pentru anii 2021-2025 vor fi realizate în limitele alocațiilor aprobate prin legea bugetară anuală, prevede Hotărârea Guvernului nr. 985 din 22.12.2020 (HG nr.985/2020) prin care a fost aprobat Regulamentul privind condițiile și procedura de acordare a subvenţiilor în avans pentru proiectele investiționale de îmbunătățiri funciare (Regulament) publicată vineri, 29 ianuarie, în „Monitorul oficial”.  

În Monitorul Oficial din 9 octombrie curent Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr.123 din 28.09.2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.   În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind

Autoritățile planifică să introducă în Codul fiscal scutirea de la plata impozitului pe imobil deținute de către întreprinderea socială de inserție, în scopul promovării și încurajării acestui sector. Acțiunea este inclusă în proiectul Programului Național de Dezvoltare  a Antreprenoriatului Social pe anii 2021-2025.   Proiectul  de hotărâre pentru aprobarea Programului a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 10 decembrie curent.   Astfel, Programul conține patru obiective specifice:

În urma controlului fiscal la compartimentul „impozit pe venit din activitatea de întreprinzător” s-a stabilit că agentul X a atribuit la deduceri în scopuri fiscale în perioadele fiscale 2018-2019 cotizații la o asociație de business, însă al cărei membru a devenit oficial din 01.07.2019. Respectiv, la determinarea obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător cheltuielile suportate de întreprindere sub formă de cotizații pe parcursul anilor 2018-2019 au fost excluse de la cheltuieli deductibile în scopuri fiscale. Întreprinderea este de acord doar cu excluderea cheltuielilor respective când acesta nu era membru oficial al asociației respective. Corect sau nu au procedat angajații SFS?  

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul modificării Hotărârii Guvernului nr.246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică şi investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.

Legea nr. 93/2022 pentru modificarea unor acte normative (în vigoare din 29 mai 2022) operează un șir de modificări semnificative ce vizează procesul de creditare al populației din Republica Moldova. Astfel, pe lângă băncile comerciale, sunt obligate să asigure o creditare responsabilă și prudentă a populației și organizațiile de creditare nebancară (OCN), având în vedere amendamentele operate la Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară, care, în speță, prevăd:

Companiile străine, care nu dețin o formă organizatorico-juridică în Republica Moldova, însă desfășoară activitate de întreprinzător pe teritoriul RM sau prin intermediul cărora are loc achitarea serviciilor de către persoanele fizice rezidente a RM ce nu desfășoară activitate de întreprinzător prestate prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți, operând cu interfețe electronice, cum ar fi piețele online sau platformele, sunt considerați ca furnizori de bunuri vândute clienților din RM. În consecință, acestea vor trebui să țină evidența, să raporteze și să achite TVA pentru aceste vânzări în RM.   

Ministerul Economiei și Infrastructurii declară drept una din priorități dezvoltarea și promovarea industriei turismului în țara noastră. „Vom spori în continuare eforturile pentru valorificarea potențialului turistic național şi vom promova imaginea Republicii Moldova ca destinație turistică. Este foarte important să perfecționăm cadrul normativ în domeniul turismului, să dezvoltăm turismul rural, dar și să sporim nivelul de pregătire a cadrelor de specialitate, a calității serviciilor și produselor turistice”, a declarat secretarul general de stat al MEI, Iulia Costin, în cadrul ședinței grupului de lucru privind elaborarea Programului Strategic de Dezvoltare a Turismului pentru anii 2020 – 2030.

În acest articol sunt examinate principalele întrebări privind modificările normative efectuate începând cu 1 ianuarie 2021 ce vizează impozitarea veniturilor obținute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat (în continuare - VMS)  și cele achitate de bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi de emitenţii de valori mobiliare corporative.   Ce acte normative reglementează impozitarea veniturilor obținute din dobânzi?   Dobânzile aferente VMS  

Personalul din unitățile bugetare ar putea beneficia de un premiu anual pentru rezultatele activității desfășurate în anul 2019, proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv. Cuantumul premiilor anuale pentru fiecare salariat va fi fixat în actul administrativ al conducătorului unității bugetare sau al autorității publice respective și nu poate fi acordat salariaților care au desfășurat o activitate profesională ineficientă sau necorespunzătoare ori au fost sancționați disciplinar în cursul anului. Pentru conducătorii unităților bugetare mărimea premiului va fi stabilită de către organul ierarhic superior, dar nu  poate depăși 50% din salariul de bază.

Procedura de nimicire a documentelor contabile, după cum se cunoaște, este prevăzută în Ordinul nr. 57 din 27.07.2016 al Serviciului de Stat de Arhivă (Ordinul nr. 57/2016), prin care a fost aprobat Indicatorul documentelor-tip și al termenelor de păstrare pentru organele administrației publice, pentru instituțiile, organizațiile și întreprinderile Republicii Moldova (în continuare – Indicatorul documentelor-tip). Prezentul Indicator al documentelor-tip stă la baza stabilirii termenelor de păstrare și pentru nimicirea documentelor organelor administrației publice, pentru organizațiile și întreprinderile din Moldova,inclusiv, organizațiilor obștești.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.

Prin Hotărârea Guvernului nr.8/2021 a fost modificat Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.500/1998 (în continuare – Regulament), scopul modificărilor fiind simplificarea procedurii de casare a mijloacelor fixe cu ulterioara verificare de către organele de conducere (consiliul societății pe acțiuni/întreprinderii de stat, comisia de cenzori, societatea de audit) a tuturor acțiunilor întreprinse în acest sens.    Procesul de casare a mijloacelor fixe reglementat de Regulament anterior era unul anevoios, deseori creând dificultăți,

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Un grup de angajați din cadrul Serviciului Fiscal de Stat participă, în această săptămână, la un curs de instruire cu subiectul ”Tehnici de investigare” în cadrul Academiei Internaționale de aplicare a legii din orașul Budapesta, Ungaria. Evenimentul a fost organizat de către Departamentul Trezoreriei SUA, Serviciul de Venituri Interne și Departamentul de Investigații Penale din SUA. Scopul cursului este dezvoltarea tehnicilor investigative financiare și de contabilitate judiciară pentru a identifica, investiga și a descoperi crimele ale căror motiv este câștigul financiar. În cadrul cursului, participanții explorează metode de urmărire a traseului banilor, de identificare a bunurilor pentru confiscare, dar și metode de estimare a veniturilor obținute ilegal.