Sectorul IMM este motorul economiei naționale, care, însă, este în faza de dezvoltare, având un potențial înalt nevalorificat. Companiile mici și mijlocii prezintă 98,6% din numărul total de întreprinderi, dintre care aproximativ 85,4% sunt micro-întreprinderi cu un număr mai mic de 10 angajați (în medie, 6 locuri de muncă per întreprindere), dar care asigură 60,1% din locurile de muncă și aproape 40% din volumul veniturilor din vânzări.   Pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector autoritățile, cu suportul experților europeni, au elaborat conceptul Programului Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026 (PACC), care  a fost prezentat astăzi, 15 aprilie,

Clauze contractuale prin care părțile își stabilesc interdicții, directe sau indirecte, de a cumpăra sau de a vinde produse/servicii de la sau către un terț; solicitarea și oferirea de reduceri comerciale pentru produsele social importante de primă necesitate conform listei aprobate de Guvern; condiționarea impusă furnizorului să nu vândă produsul altor comercianți la un preț mai mic decât cel la care i-l vinde lui; condiționarea impusă comerciantului privind păstrarea unui anumit preț de raft se propune a fi definite ca lovite de nulitate.   Aceste prevederi sunt incluse în proiectul modificărilor la Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) elaborat de către Ministerul Economiei și examinat în cadrul ședinței grupul de lucru al Comisiei de Stat

Cabinetul de miniștri, în cadrul ședinței de astăzi, 14 decembrie, a aprobat un șir de modificări și completări la Hotărârea Guvernului nr. 743/2002 cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară, elaborate de către Ministerul Munci și Protecției Sociale în scopul aplicării prevederilor Legii nr. 219/2022, prin care au fost operate modificări la Legea nr. 847/2002 salarizării și care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2022.

Monopol fiscal este statutul atribuit de Guvern unei întreprinderi sau grupului de întreprinderi pentru a desfășura în exclusivitate o activitate economică aferentă unor bunuri, servicii, grup de bunuri sau grup de servicii, prevede proiectul completărilor la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi elaborat de Ministerul Economiei și examinat de secretarii de stat în cadrul ședinței desfășurate pe data de 5 mai. Astfel, în condițiile aprobării documentului în redacția propusă, Legea nr. 845/1992 va fi completată cu cap. VI2 –„Întreprinderea cu statut de monopol fiscal”.   Conform proiectului, statutul de monopol fiscal poată fi atribuit doar întreprinderii

Din alocațiile aprobate în bugetul de stat pentru anul curent, în bugetele locale vor fi repartizate transferuri cu destinaţie specială în sumă de 134,2 mil.lei în scopul acoperirii parțiale a cheltuielilor pentru asigurarea prevederilor cadrului normativ privind salarizarea în sectorul bugetar.   Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii de Guvern privind repartizarea și redistribuirea unor alocații aprobate în Legea bugetului de stat pentru anul 2021.

Similar Parcului IT, în Republica Moldova ar putea fi conceput parcul virtual pentru servicii de afaceri internaționale. Ministerul Economiei a propus pentru consultări publice Analiza impactului în procesul de fundamentare a proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea legii respective, care va replica regimul fiscal acordat Parcului IT, cu adaptare la specificul serviciilor de afaceri internaționale externațizate1.   Drept sector țintă în scopul analizei impactului au fost selectate activitățile economice de la 12 coduri CAEM (activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal, afaceri și management, studierea pieței și de sondare a opiniei publice, activități în sectorul HR etc.), care ar putea deveni

La expirarea termenului pentru care a fost constituită zona economică liberă (ZEL), activitatea acesteia va înceta în mod automat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 440/2001 privind zonele economice libere. Cu trei luni înainte de expirarea termenului de funcționare prevăzut în legea de creare a zonei economice libere, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării va

Termenul de plată pentru produsele agricole și alimentare furnizate se stabilește în contract prin negocieri și nu poate fi mai mare de 45 de zile calendaristice de la data furnizării produselor de către furnizor, cu excepții pentru produsele alimentare a căror dată limită de consum/dată a durabilității minimale este de până la 7 zile inclusiv (termenul de plată constituie 7 zile calendaristice din momentul recepționării produselor de către cumpărător) și pentru produsele cu dată limită de consum/durabilitate minimală între 8 și 30 de zile inclusiv, achitările pentru care sunt efectuate în 30 de zile calendaristice.   Modificările propuse de Ministerul Economiei la Legea nr. 231/210

Certificatul de origine nepreferențial va fi perfectat în format electronic, cu utilizarea platformei online a Camerei de Comerț și Industrie (CCI) www.client.chamber.md, ceea ce presupune excluderea blanchetelor speciale. În acest sens, Ministerul Economiei a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea HG nr.1599/2002 cu privire la regulile de origine a mărfurilor. Documentul fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor.   Reamintim, CCI, cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, a dezvoltat un modul nou dedicat certificatului de origine nepreferențial (CO), care prevede eliberarea acestuia în format digital. Soluția prevede

Consiliul controlului financiar public intern - organismul profesional cu rol consultativ instituit pe lângă Ministerul Finanţelor, pentru a acţiona în vederea susţinerii implementării eficiente

În scopul eficientizării procesului de administrare a entităților cu capital de stat și aplicarea practicelor de bună guvernare, Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative, inclusiv a Legii nr. 271/2017 privind auditul situațiilor financiare (Legea nr. 271/2017), și propune substituirea comisiilor de cenzori prin comitetele de audit.   Necesitatea operării modificărilor este argumentată de către autori  prin faptul că, potrivit Legii nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (art.6 și art.10), Legii nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni (art.68) și a Legii nr.135/2007 privind societățile cu răspundere limitata (art.77)

Potrivit Conceptului de modernizare al Codului fiscal, proiectul căruia a fost publicat de Ministerul Finanțelor pentru consultări publice, noul cod urmează a fi elaborat până în anul 2027

O premieră pentru piața financiară din Republica Moldova – a fost lansată platforma eVMS.md. Noul portal permite efectuarea directă a tranzacțiilor cu Valori Mobiliare de Stat (VMS) de către toți cetățenii Republicii Moldova, inclusiv cei care se află în diasporă. Pentru a putea investi, aceștia trebuie

Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior ar putea fi suplinită cu o noțiune ce reglementează comerțul electronic, care, potrivit proiectului de lege ce prevede operarea modificărilor și completărilor în peste 20 de legi, reprezintă activitatea de comerț a persoanelor fizice şi juridice de vânzare a bunurilor, executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, desfășurată prin intermediul mijloacelor electronice, mijloacelor de comunicare la distanță, contractelor la distanță.   Amintim că documentul este elaborat de Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova, poate fi consultat până la 3 iunie curent.

Ajutorul bănesc acordat beneficiarilor de protecţie internațională în anul 2022 ar putea constutui 1485 lei.  Ministerul Afacerilor Interne propune pentru consultări publice proiectul Hotărârii de Guvern privind aprobarea cuantumului ajutorului bănesc pentru anul curent.   Menționăm că, potrivit Legii nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova, cuantumul ajutorului acordat beneficiarului de statut de refugiat și de protecție umanitară este stabilit anual de Guvern. Pentru anul 2021 acesta a constituit 1307 lei.

Autoritățile Republicii Moldova vor iniția dialoguri cu Uniunea Europeană pentru a negocia creșterea cotelor de import din UE, în conformitate cu Acordul de Asociere/DCFTA. Extinderea liberalizării comerțului cu Uniunea Europeană poate avea atât beneficii, cât și efecte asupra anumitor sectoare economice din Republica Moldova. De exemplu producătorii moldoveni de carne de pasăre, porc și

Conform datelor preliminare prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut al Moldovei în anul 2021 a constituit în prețuri curente (de piață) 241,9 mld. lei, majorându-se comparativ cu anul 2020, în termeni reali, cu 13,9% pe fundalul reducerii indicatorului în anul 2020 față de anul 2019 cu 8,3%. Astfel, în comparație cu nivelul anului pre-criză (2019), PIB-ul în anul precedent s-a majorat cu 4,5% în termeni reali.   La creșterea PIB în anul 2021 au contribuit agricultura, silvicultura şi pescuitul cu ponderea de 10,4% la formarea PIB; comerțul cu ridicata – cu 8,2%; transporturile și depozitarea – cu 4,2%; informațiile și comunicațiile – cu 5,5%; producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 2,1%; arta, activități de recreere și de agrement – cu 1%.

În cazul unor dificultăți temporare legate de aprovizionarea generală cu semințe, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va permite, la cererea agentului economic, comercializarea pentru o perioadă și în cantități determinate a semințelor care nu îndeplinesc cerințele în ceea ce privește facultatea germinativă minimă.

Pe agenda ședinței secretarilor de stat din 22 februarie a fost inclus proiectul modificărilor și completărilor la HG nr. 743/2002 cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în scopul eliminării neclarităților apărute în procesul implementării HG nr. 874/2022, în baza căreia au fost revizuite mai multe prevederi din HG nr. 743/2002.

Pe fondul descreșterilor din perioada de criză din anul 2020, activitatea investițională în Republica Moldova s-a relansat în lunile ianuarie-septembrie ale anului 2021, menționează Ministerul Economiei în  Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM,  făcut public recent. Conform datelor oficiale, în primele nouă luni ale anului precedent volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 16,6%, însumând circa 18,3 mld. lei.   În opinia experților, sporirea investițiilor proprii ale agenților economici efectuate în tehnologii noi, mașini și utilaje, precum și creșterea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii publice au constituit factorii de bază care au influențat majorarea volumului investițiilor. Astfel, investițiile proprii ale agenților economici a asigurat în perioada analizată peste de 76% din creșterea investițiilor totale.