
Anterior autoritățile au anunțat că sunt în proces de elaborare al cadrul juridic pentru protecția angajaților în cazul insolvenței angajatorului. Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus proiectul de lege cu privire la crearea și instituirea Fondului de garantare privind protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvenței angajatorului.
Odată cu adoptarea, legea se va aplica tuturor angajaților indiferent de durata contractului individual de muncă sau de numărul de ore de muncă prestate, inclusiv lucrătorilor cu contract cu fracțiune de normă, cu contract pe durată determinată și lucrătorilor temporari (interimari). În schimb, prevederile acesteia nu se vor aplica angajaților unui angajator transnațional dacă nu au desfășurat activitate în Republica Moldova, nici salariaților detașați temporar pe teritoriul Moldovei de către un angajator stabilit în afara Uniunii Europene, cu excepția cazurilor în care, potrivit legislației aplicabile, creanțele salariale ale acestora urmează a fi garantate de Fondul de garantare și nici salariaților unui angajator față de care, potrivit legislației Republicii Moldova, nu poate fi intentată procedura de insolvabilitate. De asemenea, legea nu se va aplica în cazul creanțelor angajaților în situațiile în care angajatul, singur sau împreună cu rudele sale apropiate, deținea o participație majoritară în întreprinderea sau unitatea angajatorului și a avut o influență considerabilă asupra activităților acesteia. Totodată, angajatului care a încheiat un raport de muncă după ce angajatorul a fost declarat insolvabil nu va putea beneficia de prevederile legii.
Astfel, Fondul de garantare privind protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvenței angajatorului se constituie din contribuțiile de garantare plătite de angajatori, amenzi, penalități, dobânzi, venituri din satisfacerea creanțelor față de angajatori pentru creanțe neachitate finanțate de Casa Națională de Asigurări Sociale și alte venituri și va fi administrat de CNAS.
Contribuțiile de garantare se plătesc de către angajatori reieșind din suma de 0,1% din fondul de retribuire a muncii a angajatorului. Baza lunară de calcul pentru fiecare salariat nu poate fi mai mică decât cuantumul salariul minim lunar pe tara stabilit de legislație, proporțional cu timpul lucrat. Contribuția de garantare calculată la baza lunară de calcul pentru fiecare salariat cu timp de muncă parțial sau regim de activitate redusă nu poate fi mai mică de 25% din contribuția de garantare calculată la salariul minim lunar pe țară.
Cum se vor solicita creanțele salariale restante?
După emiterea hotărârii de judecată de intentare a procedurii de insolvabilitate, administratorul autorizat depune o cerere pentru validarea și achitarea creanțelor neplătite la CNAS. Administratorul autorizat sau angajatul poate solicita plata creanțelor neachitate în termen de 90 de zile de la data emiterii hotărârii instanței de judecată de inițiere a procedurii de insolvabilitate a angajatorului. Este important de atras atenția ca în cazul în care cererea privind achitarea creanțelor neplătite nu este depusă în termenul prevăzut, drepturile angajatului expiră, însă acest lucru nu afectează drepturile angajatului de a invoca creanțele neachitate în cadrul procedurii de insolvență.
CNAS emite și aprobă decizia de achitare a creanțelor salariale neachitate în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de către administratorul autorizat dau angajat. În cazul, emiterii deciziei de respingere în achitarea creanțelor salariale neachitate, decizia se remite administratorului autorizat sau salariatului, în termen de 10 zile de la data aprobării deciziei. Conform proiectului, CNAS emite decizie de respingere în achitarea creanțelor salariale neplătite dacă se constată că acestea au fost majorate în mod intenționat, inclusiv ca urmare a unor raporturi speciale între salariat și angajator.
Un angajat are dreptul la plata creanțelor salariale restante neplătite până la o sumă maximă corespunzătoare creanțelor restante datorate timp de 3 luni calendaristice din luna calendaristică în care a fost emisă o hotărâre de judecată prin care angajatorul devine insolvabil, precum și cele cinci luni calendaristice anterioare lunii respective, care, conform proiectului, reprezintă perioada decisivă.
După cum se menționează în nota proiectului, implementarea mecanismului de garantare a protecției lucrătorilor salariați în cazul insolvenței angajatorului va necesita consolidarea cooperării instituționale dintre CNAS, Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul de Stat al Muncii, instanțele de judecată și administratorii autorizați implicați în procedurile de insolvabilitate, inclusiv prin dezvoltarea instrumentelor de schimb de date și interoperabilitate instituțională.
Procedura de insolvabilitate în medie poate dura între 3-5 ani, iar neplata salariilor restante, inclusiv a contribuțiilor de asigurări sociale de stat, chiar și pentru cel puțin 3 luni, este în detrimentul salariatului, deoarece afectează dreptul la prestații sociale concediu medical, indemnizații pentru copii, dreptul la ajutor de șomaj, pensie.
„Acest articol aparține exclusiv P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” și este protejat de Legea privind drepturile de autor.
Orice preluare a conținutului se face doar cu indicarea SURSEI și cu LINK ACTIV către pagina articolului”.
120 vizualizări
Data publicării:
04 Iunie /2026 07:52
Catalogul tematic
Noutăți
Etichete:
protectia sociala | insolvabilitate
0 comentarii
Cont nou
Parola repetat *
Autentificare
Autentificarea se poate efectua cu ajutorul adresei de E-mail sau a Login-ului
E-mail/Login *
Parola *