BGPF

022 822 024

Assistment and Call Center

New accountSign in

RO RU EN

BGPF

29.2.1.13 Se va considera facilitate acordată de angajator suma suportată pentru hrana organizată a angajaților?

În conformitate cu prevederile art. 19 lit. a) ,a¹) și a⁴) din Codul fiscal, facilități impozabile acordate de angajator privind hrana organizată includ:

- plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea salariatului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la art. 24 alin. (19) şi (24) care nu depăşesc plafonul stabilit de Guvern şi a plăţilor menţionate la art. 24 alin. (19³), (20) şi (26) care nu depăşesc plafonul prevăzut de art. 24;

- valoarea tichetelor de masă în partea în care aceasta depăşeşte valoarea nominală deductibilă stabilită la art. 4 alin. (1) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă;

- plăţile aferente cheltuielilor suportate şi determinate pentru transportul şi hrana studenţilor stagiari şi/sau elevilor, peste limită, conform modului stabilit de Guvern.

Reieșind din prevederile menționate, mărimea depășirii plafonului stabilit a cheltuielilor suportate de angajator pentru hrana angajatului reprezintă facilitate acordată de patron, care conform art. 14 lit. b) din Codul fiscal, constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru angajat.

Regimul deducerii cheltuielilor aferente asigurării cu hrană a angajaților sunt stabilite în Secțiunea a 2-a din capitolul V al Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.

Potrivit pct. 38 din Regulamentul menționat, se permite deducerea cheltuielilor suportate pentru hrana organizată a salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual conform art. 24 alin. (19), (19⁴) şi (24) din Codul fiscal.

Angajatorul este în drept să suporte cheltuieli pentru hrana organizată a salariaţilor ori să acorde tichete de masă, fiind permisă doar o singură opţiune în raport cu un salariat.

Astfel, potrivit pct. 39 din Regulament, angajatorul ai cărui salariaţi au salariul mediu lunar brut egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru fiecare an este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a salariaţilor. În sensul prezentului punct, salariul mediu lunar brut se calculează pornind de la fondul lunar de salarizare al angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de salariaţi în luna respectivă.

În cazul în care criteriul stabilit la pct. 39 din Regulament se respectă, limita maximă permisă spre deducere nu va depăşi 70 de lei (fără TVA) per salariat/zilier/student stagiar/elev în învăţământul dual pentru fiecare zi efectiv lucrată (pct. 40 din Regulament).

Astfel, sumele cheltuielilor ce se încadrează în valoarea stabilită la pct. 40 din Regulament nu se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator din perspectiva salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual şi a angajatorului şi, respectiv, nu vor implica careva obligaţii fiscale, de reţinere sau calculare adiţională a impozitului pe venit pentru aceştia.

Potrivit pct.40¹din Regulament, în cazul depăşirii plafonului stabilit, suma depăşirii se va considera drept o facilitate impozabilă aferent căreia apare obligaţia de declarare şi achitare:

1) în cazul salariaţilor – a impozitului pe venit, contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;

2) în cazul zilierilor – a impozitului pe venit şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii;

3) în cazul studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual – a impozitului pe venit şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Prevederile menţionate, stabilite în titlul II al Codului fiscal nu se aplică angajaților agenţilor economici rezidenţi ai parcurilor pentru tehnologia informaţiei care se supun regimului de impozitare stabilit la cap. 1 titlul X din Codul fiscal (conform art. 14¹alin. (1) din Codul fiscal).

Ordinul SFS nr. 84 din 14-02-2025

03 March /2025 08:00

31.2.28 Pot beneficia subiecții care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției şi în domeniul sănătății de reducerea cu 50 % a amenzilor aplicate, potrivit prevederilor art. 234 alin. (2) din Codul fiscal, în cazul în care în documentele de plată a fost indicat eronat IDNP-ul persoanei fizice în loc de codul fiscal al subiecților care desfășoară activitatea profesională în sectorul justiției și în domeniul sănătății?

Conform prevederilor art.234 alin.(2) din Codul fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare a legislației beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate, cu excepţia amenzilor aplicate pentru comiterea repetată, în decurs de 6 luni consecutive, a încălcărilor legislației prevăzute la art.254 şi 254¹, dacă respectă strict următoarele condiții:

a) nu are restanţe la data adoptării deciziei asupra cazului de încălcare a legislației sau le stinge concomitent cu acțiunile prevăzute la lit.b);

b) în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmânării deciziei asupra cazului de încălcare a legilației, stinge sumele impozitelor, taxelor, contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, majorărilor de întârziere (penalităților) şi/sau 50% din amenzile indicate în decizie sau stinge obligația fiscală prin compensare conform art.175.

c) în cazul în care datele din sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat nu atestă executarea cerințelor prevăzute la lit.a) şi b), prezintă, în termenul prevăzut pentru executarea benevolă a deciziei asupra cazului de încălcare a legislației, documentele ce confirmă stingerea sumelor prevăzute la lit.a) şi b).

În conformitate cu prevederile art.129 pct.(13) lit.a) din Codul fiscal, restanța reprezintă sumă pe care contribuabilul era obligat să o plătească la buget ca impozit, taxă sau altă plată, dar pe care nu a plătit-o în termen, precum şi suma majorării de întârziere (penalităţii) şi/sau amenzii. Suma neachitată a obligaţiilor fiscale în cuantum de până la 500 de lei inclusiv nu se consideră restanţă faţă de bugetul public naţional în scopul beneficierii de reducere cu 50% a amenzii pentru încălcarea legislației.

Totodată, în conformitate cu prevederile art.175 alin.(8) din Codul fiscal în scopul beneficierii de reducere cu 50% a amenzii pentru încălcarea legislației, precum și în cazurile admiterii de erori la perfectarea documentelor de plată, se vor considera stinse sumele de impozite, taxe, alte plăţi, majorări de întârziere (penalităţi) şi/sau amenzi pentru care, la data examinării contului personal generalizat al contribuabilului, documentele trezoreriale de plată privind stingerea obligațiilor fiscale prin compensare au fost perfectate şi remise organului corespunzător spre executare.

Activitate profesională în sectorul justiţiei, conform art.5 pct.(36²) din Codul fiscal, este activitate permanentă desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Deasemenea, art.5 pct.(36³) din Codul fiscal, prevede că activitate profesională în domeniul sănătăţii reprezintă exercitare independentă a profesiunii de medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995.

Ținând cont de prevederile Ordinului SFS nr.352/2017 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind evidenţa contribuabililor, subiecții care desfășoară activitatea profesională în sectorul justiției și în domeniul sănătății se iau la evidență fiscală în baza codului fiscal atribuit de SFS.

În corespundere cu pct.10 lit.c) din Ordinul menționat, se consideră cod fiscal pentru persoanele fizice ce practică activitate profesională licenţiată ori autorizată - codul personal (IDNP) indicat în documentul ce permite practicarea activităţii profesionale sau codul fiscal diferit de codul personal (IDNP) atribuit de SFS.

Respectiv, ținând cont de prevederile enunțate supra, subiecții care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției şi în domeniul sănătății, în cazul unei erori în documentul de plată vor beneficia de reducerea de 50% în conformitate cu prevederile art.234 alin.(2) din Codul fiscal.

Alăturat, comunicăm că în cazul în care contribuabilul nu a depus cererea de stingere a restanței prin compensare, compensarea se efectuează la inițiativa Serviciului Fiscal de Stat.

Ordinul SFS nr. 83 din 14-02-2025

03 March /2025 07:40

31.2.18 În urma controlului fiscal efectuat la agentul economic a fost emisă decizia asupra cazului de încălcare a legislației prin care au fost efectuate corectări în partea ce ține de veniturile achitate persoanei fizice. Urmează a fi aplicate careva sancțiuni acestuia în cazul în care nu va informa beneficiarul plăților despre acest fapt?

Potrivit art.92 alin.(3) din Codul fiscal persoanele care sunt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art.69¹⁸ şi art.88–91, cu excepţia impozitului reţinut pentru câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depășește scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plățile, precum și suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut.

Această dare de seamă va include și datele despre persoanele și/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art.90, precum și sumele veniturilor achitate în folosul lor.

În cazul efectuării corectărilor în informația prezentată conform art.92 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele indicate la aceasta sunt obligate să informeze beneficiarul plăților în termen de 15 zile lucrătoare de la data efectuării modificării sau emiterii deciziei asupra cazului de încălcare fiscală, conform prevederilor art.92 alin.(4¹) din Codul fiscal.

Articolul 260¹din Codul fiscal prevede că, amendă pentru neprezentarea sau prezentarea tardivă, neconformă, neautentică beneficiarului plăţilor a informaţiei specificate la art.92 alin.(4¹) de către persoanele care sunt obligate să reţină impozitul la sursa de plată se sancţionează cu amendă de la 300 la 500 de lei pentru fiecare informaţie, dar nu mai mult de 5000 de lei.

Astfel, în cazul în care agentul economic nu va informa în termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei asupra cazului de încălcare a legislației beneficiarul plăților despre corectările efectuate în urma controlului fiscal în informația prezentată conform art.92 alin.(3) din Codul fiscal, acesta urmează a fi sancționat cu amendă în mărime de la 300 la 500 de lei pentru fiecare informaţie, dar nu mai mult de 5000 de lei.

Ordinul SFS nr. 83 din 14-02-2025

28 February /2025 08:00

31.2.5 În cazul în care persoana nu a prezentat darea de seamă fiscală, însă impozitul, taxa, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii, au fost achitate în termenul și în bugetul stabilit, urmează a fi aplicate careva sancțiuni acesteia?

Obligația contribuabilului de a întocmi şi a prezenta Serviciului Fiscal de Stat şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie este indicată la art.8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal.

Ca urmare, în cazul în care persoana a avut obligația și nu a prezentat darea de seamă fiscală conform legislației, însă a achitat impozitul, taxa, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii, în termenul și în bugetul stabilit, iar darea de seamă respectivă nu a prezentat-o până la inițierea controlului fiscal, se constată că persoana respectivă nu a respectat modul de prezentare a dării de seamă în termenul stabilit de legislație și, respectiv, urmează a fi aplicată sancțiunea prevăzută la art.260 alin.(1) din Codul fiscal, ținând cont de prevederile art.231 alin.(4) și art.235 alin.(1¹) din același Cod.

În acest sens, în situația descrisă mai sus se aplică sancțiune sub formă de avertizare.

Ordinul SFS nr. 83 din 14-02-2025

28 February /2025 08:00

31.2.17 Va fi sancționat angajatorul pentru prezentarea tardivă salariatului a informației privind suma salariului achitat, suma scutirilor acordate și deducerilor prevăzute, precum și suma impozitului reținut, în cazul reținerii?

Persoanele care sunt obligate să rețină la sursă impozitul, până la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plățile, să prezinte beneficiarului acestor plăți (cu excepția celor ce au obținut venituri conform art.90¹ și art.91 alin.(1) informații privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35, suma deducerilor prevăzute la art.35²alin.(1) și (2), precum și suma impozitului reținut, în cazul reținerii (art.92 alin.(4) din Codul fiscal).

Articolul 260¹din Codul fiscal prevede amendă pentru neprezentarea sau prezentarea tardivă, neconformă, neautentică beneficiarului plăţilor a informaţiei specificate la art.92 alin.(4) şi (4¹) de către persoanele care sînt obligate să reţină impozitul la sursa de plată în mărime de la 300 la 500 de lei pentru fiecare informaţie, dar nu mai mult de 5000 de lei.

Prin urmare, în cazul în care angajatorul a informat salariatul după data de 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plățile salariale despre suma salariului achitat acestuia, suma scutirilor acordate și deducerilor prevăzute, precum și suma impozitului reținut din salariu, acesta va fi sancționat cu amendă în mărime de la 300 la 500 de lei pentru fiecare informație, dar nu mai mult de 5 000 de lei pentru toate informațiile neprezentate.

Ordinul SFS nr. 83 din 14-02-2025

28 February /2025 08:00

Ce sancțiuni se vor aplica persoanelor fizice pentru neînregistrarea sau înregistrarea tardivă a contractului de locațiune a proprietății imobiliare la Serviciul Fiscal de Stat, și fără achitarea sau achitarea tardivă a impozitului pe venit?

Conform prevederilor art.90¹alin.(3⁴) din Codul fiscal, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decât cele specificate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea lunară a contractului. Persoanele menţionate sunt obligate, în termen de 7 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la Serviciul Fiscal de Stat. Acest impozit se achită lunar, cel târziu la data de 25 a lunii în curs, în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.

Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) după data de 25, termenul de plată în această lună va fi data de 25 a lunii următoare lunii transmiterii în posesie şi/sau în folosinţă a bunului imobil.

În cazul neînregistrării contractului de locaţiune, arendă, uzufruct, superficie privind proprietatea imobiliară şi al neachitării impozitului din venitul obţinut, Serviciul Fiscal de Stat va estima venitul persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător prin metode şi surse indirecte, în conformitate cu prevederile art.189 şi 225.

Potrivit art.129 pct.9) din Codul fiscal, darea de seamă fiscală este orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care sunt prezentate sau trebuie să fie prezentate Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, majorărilor de întârziere (penalităţilor) şi/sau amenzilor ori privind alte fapte ce ţin de naşterea, modificarea sau stingerea obligaţiei fiscale.

Articolul 260 alin.(1) din Codul fiscal prevede amendă pentru nerespectarea modului de întocmire şi de prezentare a dării de seamă fiscale în mărime de la 200 la 400 de lei pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 2000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificaţi la art.232 lit.b) și anume contribuabilul persoană fizică, care nu practică activitate de întreprinzător, ce a săvîrşit o încălcare a legislației.

Totodată, conform art.231 alin.(4) din Codul fiscal, se consideră nesemnificativă încălcarea legislației dacă suma impozitului, a taxei, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, constituie până la 500 de lei pentru contribuabilul persoană fizică, care nu practică activitate de întreprinzător inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nerespectării modului de declarare sau diminuării impozitului, a taxei şi/sau a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii.

Conform art.231 alin.(5) din Codul fiscal, se consideră semnificativă încălcarea legislației care nu cade sub incidenţa alin.(4).

Prin urmare, contractul de locaţiune a proprietății imobiliare care se înregistrează de către contribuabil persoană fizică la Serviciul Fiscal de Stat, luând în considerare că duce la nașterea obligației fiscale privind achitarea impozitului pe venit, se califică ca dare de seamă fiscală.

De menționat că, sancțiunea prevăzută la art.260 alin.(1) din Codul fiscal se aplică pentru inacțiunea contribuabilului de a înregistra contractul de locațiune, indiferent de faptul dacă acesta a achitat sau a achitat tardiv impozitul pe venit.

Astfel, în cazul în care contribuabilul persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător nu a înregistrat sau a înregistrat tardiv contractul de locațiune a proprietății imobiliare la Serviciul Fiscal de Stat și nu a achitat sau a achitat tardiv impozitul, acesta va fi sancționat în conformitate cu prevederile art.260 alin.(1) din Codul fiscal, cu încasarea impozitului pe venit în mărime de 7% din darea în locațiune a proprietății imobiliare, cu calcularea majorării de întârziere (penalității), conform prevederilor art.228 alin.(2) și (3) din Codul fiscal, pentru neachitarea în termenii stabiliți a impozitului din darea în locațiune a proprietății imobiliare, conform art.90¹ alin.(3⁴) din Codul fiscal.

Totodată, în cazul în care persoană fizică nu a înregistrat sau a înregistrat tardiv contractul de locațiune a proprietății imobiliare la Serviciul Fiscal de Stat și nu a achitat sau a achitat tardiv impozitul, însă suma impozitului care urma a fi achitată este până la 500 lei lunar, aceasta urmează a fi sancționată cu avertizare, conform prevederilor art.235 alin.(1¹) din Codul fiscal, fiind calificată ca încălcare a legislației nesemnificativă cu încasarea impozitului pe venit și a majorării de întârziere (penalității).

Ordinul SFS nr. 83 din 14-02-2025

28 February /2025 08:00

31.2.14 Care este mărimea amenzii aplicate contribuabilului pentru ruperea sigiliului legal aplicat pe bunurile contribuabilului de către Serviciul Fiscal de Stat?

În conformitate cu art.133 alin.(4) pct.8) din Codul fiscal, în realizarea funcțiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat aplică sigilii pentru asigurarea integrității bunurilor.

Conform art.129 pct.22) din Codul fiscal, sigilarea reprezintă aplicarea sigiliului pe ușile unor încăperi, mijloace de transport, pe recipiente, diferite produse, colete, corespondență, pe bunurile debitorului, alte bunuri în scopul conservării, identificării, indisponibilizării ori evitării desfacerii acestora de către persoane neautorizate.

Ruperea sau deteriorarea, în mod intenționat sau din neglijență, a unui sigiliu legal aplicat se sancționează cu amendă în mărime de la 30000 la 60000 de lei.

Astfel, în cazul în care sigiliul legal aplicat a fost înlăturat neautorizat, în lipsa funcționarului fiscal responsabil de monitorizarea procesului de sigilare, contribuabilul urmează a fi sancționat conform prevederilor art.263¹din Codul fiscal.

Totodată, menționăm că sigiliul, prevăzut la art.263¹din Codul fiscal nu se referă la sigiliile aplicate ECC în scopul protecției integrității tehnice a acestora pe perioada exploatării lor.

Ordinul SFS nr. 83 din 14-02-2025

27 February /2025 08:00

...81 82 83 84 85...