BGPF

022 822 024

Assistment and Call Center

New accountSign in

RO RU EN

BGPF

40.7.3 Care este modul de solicitare a rambursării TVA conform Programului de rambursare a TVA?

Conform pct.4 din Regulamentul privind rambursarea TVA pentru producătorii agricoli, aprobat prin Ordinul MF nr.3 din 13 ianuarie 2023 (publicat în MO nr.10-13 din 19.01.2023), solicitarea rambursării TVA se efectuează prin depunerea unei cereri semnată electronic la adresa de e-mail a Serviciului Fiscal de Stat (mail@sfs.md), conform modelului stabilit în anexa nr.1 și/sau anexa nr.11 la Regulamentul menționat, pentru perioadele fiscale începând cu:

a) luna aprilie 2022 şi până în luna iunie 2023 inclusiv;
b) luna iulie 2023 şi până în luna iunie 2025 inclusiv.

Termenul de solicitare a rambursării TVA este reglementat de prevederile art.266 din Codul fiscal al Republicii Moldova.

Conform art.266 alin.(1) din Codul fiscal, cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariţiei lor.

Ordinul SFS nr. 88 din 14-02-2025

04 March /2025 08:00

31.2.27 Poate beneficia gospodăria țărănească și întreprinzătorul individual de reducerea cu 50 % a amenzilor aplicate, potrivit prevederilor art. 234 alin. (2) din Codul fiscal, în cazul în care în documentele de plată a fost indicat eronat IDNP-ul fondatorului gospodăriei țărănești/întreprinzătorului individual în loc de IDNO-ul gospodăriei țărănești/întreprinderii individuale?

Conform prevederilor art.234 alin.(2) din Codul fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare a legislației beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate, cu excepţia amenzilor aplicate pentru comiterea repetată, în decurs de 6 luni consecutive, a încălcărilor legislației prevăzute la art.254 şi 254¹, dacă respectă strict următoarele condiții:

a) nu are restanţe la data adoptării deciziei asupra cazului de încălcare a legislației sau le stinge concomitent cu acțiunile prevăzute la lit.b);
b) în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmânării deciziei asupra cazului de încălcare a legislației, stinge sumele impozitelor, taxelor, contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, majorărilor de întârziere (penalităților) şi/sau 50% din amenzile indicate în decizie sau stinge obligația fiscală prin compensare conform art.175;
c) în cazul în care datele din sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat nu atestă executarea cerințelor prevăzute la lit.a) şi b), prezintă, în termenul prevăzut pentru executarea benevolă a deciziei asupra cazului de încălcare a legislației, documentele ce confirmă stingerea sumelor prevăzute la lit.a) şi b).

În conformitate cu prevederile art.129 pct.(13) lit.a) din Codul fiscal, restanța reprezintă sumă pe care contribuabilul era obligat să o plătească la buget ca impozit, taxă sau altă plată, dar pe care nu a plătit-o în termen, precum şi suma majorării de întârziere (penalităţii) şi/sau amenzii. Suma neachitată a obligaţiilor fiscale în cuantum de până la 500 de lei inclusiv nu se consideră restanţă faţă de bugetul public naţional în scopul beneficierii de reducere cu 50% a amenzii pentru încălcarea a legislației.

Totodată, în conformitate cu prevederile art.175 alin.(8) din Codul fiscal în scopul beneficierii de reducere cu 50% a amenzii pentru încălcarea a legislației, precum și în cazurile admiterii de erori la perfectarea documentelor de plată, se vor considera stinse sumele de impozite, taxe, alte plăţi, majorări de întârziere (penalităţi) şi/sau amenzi pentru care, la data examinării contului personal generalizat al contribuabilului, documentele trezoreriale de plată privind stingerea obligațiilor fiscale prin compensare au fost perfectate şi remise organului corespunzător spre executare.

Conform prevederilor art.34 alin.(1) din Codul civil, persoana fizică are dreptul să practice activitate de întreprinzător din nume și pe cont propriu din momentul înregistrării de stat în calitate de întreprinzător individual sau în alt mod prevăzut de lege.

Potrivit art.14 pct.1 din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea individuală este întreprinderea care aparține cetățeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună.

Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetățeanului (familiei) și altor surse care nu sunt interzise de legislație.

Concomitent, în conformitate cu prevederile art.2 alin.(1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier), gospodăria țărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare terenuri) şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei țărănești), având ca scop obținerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderență a propriei producții agricole.

Gospodăria țărănească are statutul juridic de persoană fizică (art.3 alin.(1) din Legea nr.1353/2000).

Ținând cont de faptul că patrimoniul întreprinderii individuale/gospodăriei țărănești este inseparabil de bunurile personale ale antreprenorului (cetățeanului/persoanei fizice), care răspunde nelimitat pentru obligațiile sale cu tot patrimoniul (exceptând cazurile prevăzute de lege), indiferent de faptul dacă contribuabilul a depus cererea de stingere a restanței prin compensare în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmânării/ comunicării deciziei, în acest sens se va considera că achitarea a fost efectuată la contul entității - întreprindere individuală/ gospodărie țărănească și, respectiv, în cazul unei erori în documentul de plată, contribuabilul va beneficia de reducere de 50% în conformitate cu prevederile art.234 alin.(2) din Codul fiscal.

Alăturat, comunicăm că în cazul în care contribuabilul nu a depus cererea de stingere a restanței prin compensare, compensarea se efectuează la inițiativa Serviciului Fiscal de Stat.

Ordinul SFS nr. 83 din 14-02-2025

03 March /2025 08:00

31.2.11 Care este mărimea sancțiunii aplicate contribuabilului în situația în care în cadrul controlului fiscal acesta nu prezintă documentele ce atestă proveniența mărfii?

Conform prevederilor art.8 alin.(2) lit.f) din Codul fiscal contribuabilul este obligat, în caz de control al respectării legislației fiscale, să prezinte, la prima cerere sau maximum în decursul unei zile lucrătoare din data finalizării controlului fiscal operativ, persoanelor cu funcții de răspundere ale organelor cu atribuții de administrare fiscală documentele de evidență, dările de seamă fiscale și alte documente și informații privind desfășurarea activității de întreprinzător, calcularea și achitarea la buget a impozitelor, a taxelor şi a altor plăţi obligatorii și acordarea facilităților, să permită accesul, în cazul ținerii evidenței computerizate, la sistemul electronic de contabilitate.

În cazul neprezentării în cadrul controlului de către agentul economic a documentelor de proveniență a mărfii, funcționarul fiscal va specifica în actul de control lipsa documentelor și va solicita explicații de la persoana abilitată cu funcții de răspundere.

La examinarea cazului de încălcare a legislației, inacțiunea agentului economic privind neprezentarea documentelor de proveniență a mărfii la prima cerere sau maximum în decursul unei zile lucrătoare din data finalizării controlului fiscal operativ va fi considerată neasigurarea accesului în încăperile de producţie, în depozite, în locurile de păstrare a bunurilor, în spaţiile comerciale şi în spaţiile cu o altă destinaţie, prin neprezentarea de explicaţii, date, informaţii şi documente, necesare Serviciului Fiscal de Stat, asupra problemelor care apar în timpul controlului, prin alte acţiuni sau inacţiune și, ca urmare, agentul economic urmează a fi sancționat, potrivit prevederilor art.253 alin.(1) din Codul fiscal cu o amendă în mărime de la 4000 la 6000 de lei.

Prezentarea ulterioară momentului efectuării controlului fiscal a documentelor de proveniență a mărfurilor nu exonerează contribuabilul de răspunderea stabilită la art.253 alin.(1) din Codul fiscal.

În cazul, când agentul economic în cadrul controlului operativ menţionează expres, că nu dispune de documente de provenienţă a mărfii sau la citaţia Serviciului Fiscal de Stat nu le prezintă ulterior controlului fiscal, funcționarul fiscal va întocmi proces-verbal cu privire la contravenţie conform art.265 al Codului contravenţional, care prevede o amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 180 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice, şi se va supune unui control fiscal la faţa locului.

Ordinul SFS nr. 83 din 14-02-2025

03 March /2025 08:00

31.2.26 Ce sancțiuni se vor aplica persoanelor fizice pentru neînregistrarea sau înregistrarea tardivă a contractului de locațiune a proprietății imobiliare la Serviciul Fiscal de Stat, însă termenul de achitare a impozitului (25.XX.XXX) nu a survenit sau impozitul a fost achitat?

Conform prevederilor art.90¹alin.(3⁴) din Codul fiscal, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decât cele specificate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea lunară a contractului. Persoanele menţionate sunt obligate, în termen de 7 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la Serviciul Fiscal de Stat. Acest impozit se achită lunar, cel târziu la data de 25 a lunii în curs, în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.

Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) după data de 25, termenul de plată în această lună va fi data de 25 a lunii următoare lunii transmiterii în posesie şi/sau în folosinţă a bunului imobil.

În cazul neînregistrării contractului de locaţiune, arendă, uzufruct, superficie privind proprietatea imobiliară şi al neachitării impozitului din venitul obţinut, Serviciul Fiscal de Stat va estima venitul persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător prin metode şi surse indirecte, în conformitate cu prevederile art.189 şi 225.

Potrivit art.129 pct.9) din Codul fiscal, darea de seamă fiscală este orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care sînt prezentate sau trebuie să fie prezentate Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, majorărilor de întîrziere (penalităţilor) şi/sau amenzilor ori privind alte fapte ce ţin de naşterea, modificarea sau stingerea obligaţiei fiscale.

Articolul 260 alin.(1) din Codul fiscal prevede amendă pentru nerespectarea modului de întocmire şi de prezentare a dării de seamă fiscale în mărime de la 200 la 400 de lei pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 2000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificaţi la art.232 lit.b) și anume contribuabilul persoană fizică, care nu practică activitate de întreprinzător, ce a săvîrşit o încălcare a legislației.

Totodată, conform art.231 alin.(4) din Codul fiscal, se consideră nesemnificativă încălcarea legislației dacă suma impozitului, a taxei, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, constituie până la 500 de lei pentru contribuabilul persoană fizică, care nu practică activitate de întreprinzător inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nerespectării modului de declarare sau diminuării impozitului, a taxei şi/sau a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii.

Conform art.231 alin.(5) din Codul fiscal, se consideră semnificativă încălcarea legislației care nu cade sub incidenţa alin.(4).

Prin urmare, contractul de locaţiune a proprietății imobiliare care se înregistrează de către contribuabil persoană fizică la Serviciul Fiscal de Stat, luând în considerare că duce la nașterea obligației fiscale privind achitarea impozitului pe venit, se califică ca dare de seamă fiscală.

De menționat că, sancțiunea prevăzută la art.260 alin.(1) din Codul fiscal se aplică pentru inacțiunea contribuabilului de a înregistra contractul de locațiune, indiferent de faptul dacă acesta a achitat sau a achitat tardiv impozitul pe venit.

Astfel, în cazul în care contribuabilul persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător nu a înregistrat sau a înregistrat tardiv contractul de locațiune a proprietății imobiliare la Serviciul Fiscal de Stat, iar termenul de achitare a impozitului (25.XX.XXX) nu a survenit sau impozitul a fost achitat, acesta va fi sancționat în conformitate cu prevederile art.260 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul când suma impozitului care urmează a fi achitat sau a fost achitat este mai mare de 500 lei lunar, iar în cazul când suma impozitului care urmează a fi achitat sau a fost achitat este mai mic de 500 lei lunar, acesta va fi sancționat cu avertizare, conform prevederilor art.235 alin.(1¹) din Codul fiscal, fiind calificată ca încălcare a legislației nesemnificativă.

Ordinul SFS nr. 83 din 14-02-2025

03 March /2025 08:00

29.2.1.13 Se va considera facilitate acordată de angajator suma suportată pentru hrana organizată a angajaților?

În conformitate cu prevederile art. 19 lit. a) ,a¹) și a⁴) din Codul fiscal, facilități impozabile acordate de angajator privind hrana organizată includ:

- plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea salariatului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la art. 24 alin. (19) şi (24) care nu depăşesc plafonul stabilit de Guvern şi a plăţilor menţionate la art. 24 alin. (19³), (20) şi (26) care nu depăşesc plafonul prevăzut de art. 24;

- valoarea tichetelor de masă în partea în care aceasta depăşeşte valoarea nominală deductibilă stabilită la art. 4 alin. (1) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă;

- plăţile aferente cheltuielilor suportate şi determinate pentru transportul şi hrana studenţilor stagiari şi/sau elevilor, peste limită, conform modului stabilit de Guvern.

Reieșind din prevederile menționate, mărimea depășirii plafonului stabilit a cheltuielilor suportate de angajator pentru hrana angajatului reprezintă facilitate acordată de patron, care conform art. 14 lit. b) din Codul fiscal, constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru angajat.

Regimul deducerii cheltuielilor aferente asigurării cu hrană a angajaților sunt stabilite în Secțiunea a 2-a din capitolul V al Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.

Potrivit pct. 38 din Regulamentul menționat, se permite deducerea cheltuielilor suportate pentru hrana organizată a salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual conform art. 24 alin. (19), (19⁴) şi (24) din Codul fiscal.

Angajatorul este în drept să suporte cheltuieli pentru hrana organizată a salariaţilor ori să acorde tichete de masă, fiind permisă doar o singură opţiune în raport cu un salariat.

Astfel, potrivit pct. 39 din Regulament, angajatorul ai cărui salariaţi au salariul mediu lunar brut egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru fiecare an este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a salariaţilor. În sensul prezentului punct, salariul mediu lunar brut se calculează pornind de la fondul lunar de salarizare al angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de salariaţi în luna respectivă.

În cazul în care criteriul stabilit la pct. 39 din Regulament se respectă, limita maximă permisă spre deducere nu va depăşi 70 de lei (fără TVA) per salariat/zilier/student stagiar/elev în învăţământul dual pentru fiecare zi efectiv lucrată (pct. 40 din Regulament).

Astfel, sumele cheltuielilor ce se încadrează în valoarea stabilită la pct. 40 din Regulament nu se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator din perspectiva salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual şi a angajatorului şi, respectiv, nu vor implica careva obligaţii fiscale, de reţinere sau calculare adiţională a impozitului pe venit pentru aceştia.

Potrivit pct.40¹din Regulament, în cazul depăşirii plafonului stabilit, suma depăşirii se va considera drept o facilitate impozabilă aferent căreia apare obligaţia de declarare şi achitare:

1) în cazul salariaţilor – a impozitului pe venit, contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;

2) în cazul zilierilor – a impozitului pe venit şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii;

3) în cazul studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual – a impozitului pe venit şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Prevederile menţionate, stabilite în titlul II al Codului fiscal nu se aplică angajaților agenţilor economici rezidenţi ai parcurilor pentru tehnologia informaţiei care se supun regimului de impozitare stabilit la cap. 1 titlul X din Codul fiscal (conform art. 14¹alin. (1) din Codul fiscal).

Ordinul SFS nr. 84 din 14-02-2025

03 March /2025 08:00

31.2.28 Pot beneficia subiecții care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției şi în domeniul sănătății de reducerea cu 50 % a amenzilor aplicate, potrivit prevederilor art. 234 alin. (2) din Codul fiscal, în cazul în care în documentele de plată a fost indicat eronat IDNP-ul persoanei fizice în loc de codul fiscal al subiecților care desfășoară activitatea profesională în sectorul justiției și în domeniul sănătății?

a) nu are restanţe la data adoptării deciziei asupra cazului de încălcare a legislației sau le stinge concomitent cu acțiunile prevăzute la lit.b);

b) în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmânării deciziei asupra cazului de încălcare a legilației, stinge sumele impozitelor, taxelor, contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, majorărilor de întârziere (penalităților) şi/sau 50% din amenzile indicate în decizie sau stinge obligația fiscală prin compensare conform art.175.

c) în cazul în care datele din sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat nu atestă executarea cerințelor prevăzute la lit.a) şi b), prezintă, în termenul prevăzut pentru executarea benevolă a deciziei asupra cazului de încălcare a legislației, documentele ce confirmă stingerea sumelor prevăzute la lit.a) şi b).

Totodată, în conformitate cu prevederile art.175 alin.(8) din Codul fiscal în scopul beneficierii de reducere cu 50% a amenzii pentru încălcarea legislației, precum și în cazurile admiterii de erori la perfectarea documentelor de plată, se vor considera stinse sumele de impozite, taxe, alte plăţi, majorări de întârziere (penalităţi) şi/sau amenzi pentru care, la data examinării contului personal generalizat al contribuabilului, documentele trezoreriale de plată privind stingerea obligațiilor fiscale prin compensare au fost perfectate şi remise organului corespunzător spre executare.

Activitate profesională în sectorul justiţiei, conform art.5 pct.(36²) din Codul fiscal, este activitate permanentă desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Deasemenea, art.5 pct.(36³) din Codul fiscal, prevede că activitate profesională în domeniul sănătăţii reprezintă exercitare independentă a profesiunii de medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995.

Ținând cont de prevederile Ordinului SFS nr.352/2017 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind evidenţa contribuabililor, subiecții care desfășoară activitatea profesională în sectorul justiției și în domeniul sănătății se iau la evidență fiscală în baza codului fiscal atribuit de SFS.

În corespundere cu pct.10 lit.c) din Ordinul menționat, se consideră cod fiscal pentru persoanele fizice ce practică activitate profesională licenţiată ori autorizată - codul personal (IDNP) indicat în documentul ce permite practicarea activităţii profesionale sau codul fiscal diferit de codul personal (IDNP) atribuit de SFS.

Respectiv, ținând cont de prevederile enunțate supra, subiecții care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției şi în domeniul sănătății, în cazul unei erori în documentul de plată vor beneficia de reducerea de 50% în conformitate cu prevederile art.234 alin.(2) din Codul fiscal.

Alăturat, comunicăm că în cazul în care contribuabilul nu a depus cererea de stingere a restanței prin compensare, compensarea se efectuează la inițiativa Serviciului Fiscal de Stat.

Ordinul SFS nr. 83 din 14-02-2025

03 March /2025 07:40

31.2.18 În urma controlului fiscal efectuat la agentul economic a fost emisă decizia asupra cazului de încălcare a legislației prin care au fost efectuate corectări în partea ce ține de veniturile achitate persoanei fizice. Urmează a fi aplicate careva sancțiuni acestuia în cazul în care nu va informa beneficiarul plăților despre acest fapt?

Potrivit art.92 alin.(3) din Codul fiscal persoanele care sunt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art.69¹⁸ şi art.88–91, cu excepţia impozitului reţinut pentru câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depășește scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plățile, precum și suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut.

Această dare de seamă va include și datele despre persoanele și/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art.90, precum și sumele veniturilor achitate în folosul lor.

În cazul efectuării corectărilor în informația prezentată conform art.92 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele indicate la aceasta sunt obligate să informeze beneficiarul plăților în termen de 15 zile lucrătoare de la data efectuării modificării sau emiterii deciziei asupra cazului de încălcare fiscală, conform prevederilor art.92 alin.(4¹) din Codul fiscal.

Articolul 260¹din Codul fiscal prevede că, amendă pentru neprezentarea sau prezentarea tardivă, neconformă, neautentică beneficiarului plăţilor a informaţiei specificate la art.92 alin.(4¹) de către persoanele care sunt obligate să reţină impozitul la sursa de plată se sancţionează cu amendă de la 300 la 500 de lei pentru fiecare informaţie, dar nu mai mult de 5000 de lei.

Astfel, în cazul în care agentul economic nu va informa în termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei asupra cazului de încălcare a legislației beneficiarul plăților despre corectările efectuate în urma controlului fiscal în informația prezentată conform art.92 alin.(3) din Codul fiscal, acesta urmează a fi sancționat cu amendă în mărime de la 300 la 500 de lei pentru fiecare informaţie, dar nu mai mult de 5000 de lei.

Ordinul SFS nr. 83 din 14-02-2025

28 February /2025 08:00

...86 87 88 89 90...