Legislația RM reglementează cazuri când răspunderea întreprinderii este prevăzută de un act normativ (cum ar fi Codul fiscal (CF), Codul vamal (CV)), iar răspunderea pentru persoana cu funcție de răspundere de un alt act normativ – Codul contravențional (CC). Acest fapt a constituit subiectul unor sesizări ale Curții constituționale a RM (Curtea), pentru a fi examinat prin prisma corespunderii cu principiile și normele constituționale.

În luna septembrie 2019, Curtea constituțională (CC) a fost sesizată referitor la examinarea constituționalității prevederilor art.8 alin.(2) lit.c) și art.2541 din Codul fiscal (CF). Normele a căror constituționalitate a fost supusă examinării prevăd: Art.8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal: Contribuabilul este obligat să țină contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislatie, să întocmească și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidență în conformitate cu cerintele legislatiei.

Potrivit art.129 pct.17) din Codul fiscal (CF), cont bancar este cont de plăţi deschis în una din instituţiile financiare (sucursala sau filiala acesteia) din RM sau din străinătate, precum şi contul deschis în sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor. Conform art.3 din Legea nr.114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică (Legea nr.114/2012), сont de plăţi este cel deţinut în numele unuia sau mai multor utilizatori ai serviciilor de plată, utilizat pentru executarea operaţiunilor de plată.

Zonele economice libere (ZEL), sau altfel zis, zonele antreprenoriatului liber, conform Legii cu privire la zonele economice libere nr. 440-XV din 27.07.2001 (Legea nr. 440/2001), sunt părţi ale teritoriului vamal al RM, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni și străini sunt permise, în regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător, în condiţiile legii.

Creditorul gajist, pentru exercitarea dreptului de gaj, vinde bunul gajat care se află în proprietatea debitorului gajist. Cine și cui urmează să-i elibereze factura fiscală și care este valoarea livrării ce urmează a fi indicată în ea? Conform prevederilor art. 667 din Codul civil (CC), gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist).

Agentul economic a eliberat factura fiscală cu valoarea impozabilă a livrării impozabile ce depăşeşte suma de 100 000 lei la data de 30.05.2019. În iulie 2019, faptul neînregistrării facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale a fost depistat de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În motivare, agentul economic menționează că a fost în imposibilitate să înregistreze factura fiscală în Registru, din motiv că la data de 05.05.2019 de către persoane necunoscute a fost sustras calculatorul din biroul contabilității întreprinderii, pe acest fapt fiind inițiată o cauză penală la 19.05.2019. Este pasibilă aplicarea amenzii prevăzută la art.260 alin.(41) din Codul fiscal (CF) în cazul descris?

Se va aplica amenda pentru diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în cazul în care cuantumul acestora nu depăşeşte 1 000 lei, iar diminuarea a avut loc până la 1 octombrie 2018? Prin Legea nr. 178 din 26.07.2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 178/2018), au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) și Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593 din 26.12.2002 (Legea nr. 1593/2002) în partea ce ține de regimul juridic al sancțiunilor care urmează a fi aplicate pentru diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.