Art. 129 alin. (8) in Codul fiscal statuează: Termen de stingere a obligaţiei fiscale – perioadă, stabilită conform legislaţiei fiscale, în care trebuie să fie executată obligaţia fiscală, incluzând şi ultima sa zi în orele de program ale Serviciului Fiscal de Stat. Dacă ultima zi a perioadei este una de odihnă, se va considera o ultimă zi prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă. În cazul prezentării dărilor de seamă în format electronic, ultima zi se consideră ziua deplină. În mod analogic se determină şi termenele de executare a altor acţiuni prevăzute de legislaţia fiscală

1. (32.1.23) În cazul în care unul din terenurile agricole achiziționate și/sau luate în arendă este înregistrat în calitate de subdiviziune, este posibil de modificat caracteristicile terenului prin extinderea subdiviziunii asupra terenului agricol adiacent subdiviziunii, care este amplasat la o distanță mai mare de subdiviziune, dar în cadrul aceleiași comune?

Art. 178 din Codul fiscal statuează drept dată a stingerii a obligației fiscale în dependență de modalitatea de stingere a acesteia și anume în cazurile prevăzute de art. 170 din Codul fiscal (achitare, anulare, prescripţie, scădere, compensare sau executare silită), care, în dependență de circumstanțele create, diferă de la caz la caz. Articolele 171, 172, 173, 174 și 175 din Codul fiscal determină condițiile de aplicare a legislației fiecare caz concret în domeniul respectiv.

Reieșind din particularitățile stingerii obligației fiscale prin achitare, art. 178 din Codul fiscal determină data stingerii obligației fiscale, și anume: în cazul achitării prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, altele decît cardurile de plată (prin virament) – data la care a fost debitat contul de plăți al contribuabilului în contul obligației fiscale respective. Debitarea contului de plăți se confirmă prin documentul de plată emis de prestatorul serviciilor de plată, în care se indică data debitării contului de plăți;

În conformitate cu art. 5 pct. 29) din Codul fiscal, „subdiviziunea constituie o unitate structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acesteia. Totodată, conform art. 8 alin.(2) lit. d) din Codul fiscal, contribuabilul este obligat să prezinte informaţii veridice despre veniturile rezultate din orice activitate de întreprinzător, precum şi despre alte obiecte ale impunerii.

În conformitate cu Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr.220-XVI din 19.10.2007 înregistrarea de stat a persoanelor juridice, filialelor şi reprezentanţelor acestora, şi a persoanelor fizice întreprinzători individuali se efectuează de către ÎS „Camera Înregistrării de Stat”.

Conform pct. 61 din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 299 din 02.02.2012 „Cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind evidența contribuabililor”, în cazul înregistrării subdiviziunilor/ obiectelor impozabile, la cerere/constatare contribuabilul va anexa documentele confirmative ce atestă dreptul de proprietate, chirie, arendă, folosință ș.a.