În luna septembrie 2019, Curtea constituțională (CC) a fost sesizată referitor la examinarea constituționalității prevederilor art.8 alin.(2) lit.c) și art.2541 din Codul fiscal (CF). Normele a căror constituționalitate a fost supusă examinării prevăd: Art.8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal: Contribuabilul este obligat să țină contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislatie, să întocmească și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidență în conformitate cu cerintele legislatiei.

Serviciul Fiscal de Stat acordă atenție tuturor segmentelor economiei naționale cu risc sporit de neconformare fiscală, stabilind drept prioritare domeniile: • construcția; • agricultura; • restaurante și alte activități de servicii de alimentație; • transportul; • serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; • întreținerea și repararea autovehiculelor; • comerțul cu ridicata a produselor alimentare.

Agentul economic care achiziționează de la persoanele fizice rezidente, care colectează produse agricole din horticultură și fitotehnie și obiecte a regnului vegetal de la persoanele fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în scopul vânzării ulterioare, ar putea reține la sursa de plată un impozit de 5% din plățile efectuate. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune completarea Codului fiscal cu capitolul 103 ce va reglementa regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și a obiectelor regnului vegetal.

Suma taxei pe valoare adăugată (TVA) achitată pentru proprietatea gajată, ipotecată, sechestrată sau pentru bunurile întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate va fi transferată în mod prioritar bugetului. În acest sens, documentul de politici fiscale și vamale pentru perioada 2020-2022 prevede introducerea principiului taxării inverse. Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe de lucru organizată de Ministerul Finanțelor cu reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat, Băncii Naționale a Moldovei, mediului de afaceri, instituțiilor bancare și patronatelor.

Excluderea obligației utilizării echipamentelor de casă și control de către casele de schimb valutar în tranzacțiile de schimb va face imposibilă monitorizarea acestor tranzacții în scopuri fiscale, se menționează în avizul Guvernului la o inițiativă legislativă. Este vorba despre proiectul nr. 417 din 21 noiembrie 2018 ce prevede amendarea mai multor acte legislative, printre care: Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea instituţiilor financiare, Legea asociaţiilor de economii și împrumut, Legea privind activitatea băncilor, Legea cu privire la contractele de garanție financiare etc.

Conform alin.3 din art.541, agenţii economici pot alege regimul de impozitare prevăzut de capitolul 7/1 sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia: — conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activitatea operaţională din livrări scutite de T.V.A. sau din livrări scutite şi impozabile cu T.V.A. în sumă de pînă la 1,2 mil. lei, cu condiţia că livrările scutite de T.V.A. depăşesc 50% din cele impozabile cu T.V.A.; — conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit din activitatea operaţională; — s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare.

Începând cu luna octombrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a demarat acțiuni ordinare de verificare a persoanelor fizice sub aspectul corectitudinii onorării obligației de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru perioadele fiscale ale anilor 2015 – 2018. Criteriile ce au stat la baza identificării persoanelor fizice față de care au fost inițiate acțiuni de verificare sunt următoarele: