28
02 2018
310

Proiectul noului Cod vamal

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări.

Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

În anul 2000 a fost adoptat noul Cod vamal, care deja este unul mult mai vast și complex (are 325 de articole), mai structurat și mai adaptat realităților economice, financiare și tehnice ale Republicii Moldova. Însă evoluțiile economice naționale și internaționale, concurența internațională, au determinat, și determină în continuare, necesitatea unor modificări legislative în domeniul vamal.

În vederea îmbunătățirii și înlăturării lacunelor legislației vamale actuale, diminuării numărului exagerat al modificărilor efectuate la legislația vamală în ultima perioadă, precum și în contextul executării angajamentelor asumate de Republica Moldova prin art.201 din Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, din 27.06.2014, privind armonizarea legislației vamale la Regulamentul (UE) nr.952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii Europene, se impune necesitatea rescrierii Codului vamal, cu implicarea experților naționali și internaționali, în scopul creării unui sistem vamal modern și eficient.

Având în vedere deosebirile majore între Codul vamal în vigoare a Republicii Moldova și Codul vamal al Uniunii Europene, precum și ținându-se cont de dispozițiile Legii nr.780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, a fost constatată imposibilitatea operării modificărilor la Codul vamal în vigoare, dar și necesitatea dezvoltării și aprobării unui Cod vamal nou, fiind structurat și apropiat Codului vamal al Uniunii Europene.

Dată fiind structura complexă a legislației vamale europene, la elaborarea codului național s-au inclus într-un singur proiect prevederile mai multor acte comunitare:
1)Regulamentul (UE) nr.952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii;
2) Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr.952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii;
3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr.952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii;
4) Regulamentul (CE) nr.1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale;
5) Regulamentul (CEE, EURATOM) nr.1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor;
6) Regulamentul CE nr.608/2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1383/2003 al Consiliului.


Suplimentar, la elaborarea textului, s-a ținut cont de unele secțiuni ale Codului vamal în vigoare, în partea în care menținerea acestora se impune de specificul național și nu contravine legislației Uniunii Europene.

Scopurile scontate prin elaborarea proiectului noului Cod vamal constau în:
— Armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene ale legislației vamale;
— Modernizarea sistemului de reglementare a legislației vamale și introducerea bazei legale pentru utilizarea tehnicilor și metodelor noi de control vamal;
— Facilitarea comerțului prin implementarea procedurilor vamale simplificate și conform practicii statelor membre a Uniunii Europene;
— Liberalizarea unor reguli de vămuire a mărfurilor trecute peste frontiera vamală;
— Revizuirea conceptuală ale prevederilor ce se referă la sistemul facilităților la plata drepturilor de import, prin prisma oportunității acestora, precum și a impactului său asupra economiei naționale;
— Unificarea mai multor prevederi legale, care actualmente se conțin în mai multe acte legislative și normative, fiind simplificată semnificativ legislația vamală națională.

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova a fost supus expertizei aferent aproximării şi aplicării legislației Uniunii Europene, în cadrul misiunii experților TAIEX. La finele acestei misiuni, a fost prezentat de către experţi Raportul misiunii în care au fost reflectate constatările şi recomandările de perfecționare și ajustare a textului noului Cod vamal.

Noul Cod vamal vine să sistematizeze legislația vamală a Republicii Moldova, încorporând în sine Legea cu privire la tariful vamal și Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. Proiectul este constituit din 11 titluri, fiecare titlu fiind împărțit în capitole, iar capitolele în secțiuni, având 491 articole. Noul Cod vamal instituie un număr mare de norme juridice noi, precum și introduce noi concepte legislative. În acest context, menționăm, în linii generale, principalele prevederi ale proiectului.

1) Titlul I – Dispoziții generale

Potrivit prevederilor din acest titlu, Serviciul Vamal va implementa politica vamală, va asigura respectarea reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, va percepe drepturi de import şi de export, precum și va efectua formalitățile vamale, controlul şi supravegherea vamală. În articolul 9 sunt prevăzute definițiile expresiilor utilizate în Codul vamal.

De asemenea, titlu stabilește temeiuri juridice pentru furnizarea de informații, în special reglementează prioritatea livrării informaționale (fără suport de hîrtie) a datelor necesare în scopul vămuirii. Toate schimburile de informații, precum declarațiile, cererile sau deciziile, între organele vamale și operatorii economici, precum și stocarea acestor informații, în conformitate cu legislația vamală, se efectuează prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor.

În partea ce ține de reprezentarea în vamă, au fost transpuse prevederile Codului vamal al Uniunii Europene ce țin de liberalizarea acestei activităţi, fiind propusă eliberarea autorizaţiei de reprezentant vamal de către Serviciul Vamal.

S-a propus o procedură absolut nouă care reglementeazămodul de eliberare a deciziilor privind aplicarea legislației vamale. Prin decizie fiind înțeles — orice act administrativ emis de organul vamal în domeniul legislaţiei vamale care reglementează un anumit caz şiavînd efecte juridice asupra uneia sau mai multor persoane. În premieră a fost prevăzut dreptul solicitantului de-a prezenta dezacordul.Înainte de luarea unei decizii care ar avea consecințe nefavorabile pentru solicitant, organul vamal, în cel mult 20 de zile de la data acceptării cererii, comunică solicitantului motivele pe baza cărora intenționează să ia decizia, iar în cazul cererilor de acordare a statutului de operator economic autorizat, statutului de exportator autorizat sau emiterii deciziei ITO sau deciziei IOO, acest termen este de 60 de zile de la data acceptării cererii.

Solicitantului i se acordă posibilitatea să își exprime dezacordul într-un termen de 20 de zile de la data comunicării respective, iar în cazul cererilor de acordare a statutului de operator economic autorizat, statutului de exportator autorizat sau emiterii deciziei ITO, deciziei privind determinarea definitivă a valorii în vamă, deciziei de clasificare a mărfurilor sau emiterii deciziei IOO, acest termen este de 30 de zile de la data comunicării respective. La expirarea termenului respectiv, în cel mult 20 de zile, organul vamal adoptă decizia, care se comunică solicitantului, iar în cazul cererilor de acordare a statutului de operator economic autorizat, statutului de exportator autorizat sau emiterii deciziei ITO, deciziei privind determinarea definitivă a valorii în vamă, deciziei de clasificare a mărfurilor sau emiterii deciziei IOO, acest termen este de 30 de zile.

De asemenea, este prevăzut modul de comunicare a deciziei, data ei de intrare în vigoare, cazurile de anulare, modificare sau suspendare a deciziei privind aplicarea legislației vamale, etc. În mod separat s-au reglementat procedurile de emitere a deciziilor obligatorii despre origine (IOO) și despre clasificarea tarifară (ITO).

La capitolul ce ține de Operatorul economic autorizat (AEO), au fost reglementate criteriile și procedura de acordare a statutului. De asemenea, au fost prevăzute categoriile diferite ale statutelor de AEO, setul de simplificări și facilități de care operatorii economici pot beneficia. Se consideră necesar de menționat că normele aferente AEO sunt similare celor din Codul vamal în vigoare.

În partea ce ține de căi de atac au fost preluate și actualizate prevederile legislației naționale. Decizia privind aplicarea legislației vamale poate fi atacată succesiv pe două căi: administrativă şi judiciară.Decizia privind aplicarea legislației vamale este contestată iniţial la Aparatul Central al Serviciului Vamal. Au fost incluse norme referitoare la posibilitatea suspendării executării deciziilor în cazul contestării deciziilor organelor vamale, însă doar în cazul în care sunt motive întemeiate de îndoială în privinţa conformităţii deciziei contestate sau se consideră că ar fi posibilă cauzarea unui prejudiciu ireparabil la adresa solicitantului.

În secțiunea ce se referă la păstrarea documentelor și a altor informații, precum şi aferentă tarifelor și costurilor, au fost transpuse dispozițiile analogice ale legislației europene conform cărora organul vamal solicită plata unor tarife doar pentru recuperarea costurilor pentru prestarea serviciilor, fără a solicita plata pentru acţiunile sale referitoare la aplicarea legislaţiei vamale sau îndeplinirea controalelor vamale în cursul programului de lucru.

Suplimentar, este reglementat și dreptul Guvernului de a stabili lista serviciilor cu plată prestate de către organele vamale, precum și tarifele aferente acestor servicii.
La aceasta, proiectul prevede o procedură nouă aferentă conversiilor monetare. Potrivit căreia, cursul de schimb în scopuri vamale va fi aplicat în dependență de rata de schimb a valutei străine în raport cu moneda naţională care urmează a fi stabilită o dată pe lună de către Serviciul Vamal şi plasată pe site-ul oficial al instituţiei. Cursul de schimb se va stabili înainte de penultima zi a lunii şi se va aplica pe toată durata lunii următoare, conform metodologiei şi procedurii ce va fi stabilită de Guvern.

2)Titlul II – Factorii pe baza cărora se aplică drepturile de import sau de export și alte măsuri cu privire la schimbul de mărfuri.

Titlu reglementează principalele componente pe baza cărora se stabilește o datorie vamală, și anume: clasificarea mărfurilor, originea mărfurilor, valoarea în vamă și tariful vamal aplicabil.

Astfel, la capitolul Tariful vamal și clasificarea tarifară a mărfurilor au fost integrate prevederile din Legea cu privire la tariful vamal, precum și cele ale legislației comunitare. De asemenea, conceptul tarifului vamal a fost expus într-o abordare nouă, ca fiind tarif cu mai multe coloane, inclusiv tarifele preferențiale și măsurile de exceptare sau reducere a taxei vamale.

În partea ce se referă la originea mărfurilor au fost descrise regulile de stabilire a originii nepreferențiale. La fel, au fost menținute prevederile legislației actuale cu privire la statutul de exportator aprobat.

La subiectul valorii în vamă au fost prevăzute reguli de determinare a valorii în vamă a mărfurilor, metodele utilizate la evaluare și alte elemente care se includ la stabilirea valorii în vamă a mărfurilor. La elaborarea acestora s-a ținut cont de necesitatea racordării cadrului normativ cu prevederile Acordului General pentru Tarife și Comerț și altor acorduri în domeniul valorii în vamă.

3) Titlul III – Datoria vamală și garanții

Acest titlu înglobează dispoziții generale privind apariția, modificarea, garantarea și stingerea datoriei vamale.

Pentru prima data au fost incluse prevederi ce se referă la datoria vamală care apare prin nerespectare, deducerea cuantumului drepturilor de import deja plătite, notificarea datoriei vamale, anularea datoriei vamale. De asemenea, a fost stabilit un mecanism nou de amânare a termenului de plată a drepturilor de import – pe un termen de 30 de zile, care urmează a fi implementat începând cu 1 ianuarie 2020. Se consideră necesar de menționat că, până la intrarea în vigoare a normelor respective se vor aplică prevederile prevăzute în art.124-126 din Codul vamal în vigoare.

Imposibilitatea aplicării prevederilor în momentul intrării în vigoare a Codului vamal se motivează prin faptul că amânarea plății drepturilor de import este precedată de aplicarea garanţiei, în monitorizarea căreia se aplică doar parțial sistemele informaționale.

În plus au fost preluate din Codul vamal actual norme cu privire la regulile de executare silită a datoriei vamale.

4) Titlul IV – Mărfuri introduse pe teritoriul vamal

Titlul respectiv pune bazele introducerii utilizării notificării sumare de intrare (analogic principiului prevăzut în Codul vamal al Uniunii Europene).Notificare sumară de intrare este actul prin care o persoană informează organul vamal, sub forma şi în modalitatea prevăzută şi într-un anumit termen, despre faptul că urmează să fie introduse mărfuri pe teritoriul vamal. Notificarea sumară de intrare conține datele necesare pentru analiza de risc în scopul securității și siguranței. De regulă, notificarea sumară de intrare se depune de către transportator, însă poate fi depusă și de una dintre următoarele persoane:

a) importatorul, destinatarul sau orice altă persoană în numele sau din contul cărora acționează transportatorul;
b) orice persoană în măsură să prezinte mărfurile în cauză sau să asigure prezentarea acestora la biroul vamal de intrare.

În plus, titlu reglementează procedura de introducere a mărfurilor pe teritoriul vamal și statutul de depozitare provizorie a acestora. Astfel, în pofida denumirii identice cu regimul de depozitare provizorie din Codul vamal în vigoare, prevederile ce se referă la aceasta au fost racordate la standardele europene. Potrivit acestora depozitarea provizorie este tratată ca un statut juridic special al mărfurilor (de la introducerea mărfurilor până la plasarea acestora într-un regim vamal), cu condiții speciale de utilizare, inclusiv garantarea datoriei vamale.

5) Titlul V – Norme generale privind statutul vamal, plasarea mărfurilor sub un regim vamal, verificarea, acordarea liberului de vamă și dispunerea de mărfuri

Titlul respectiv reglementează regulile generale cu privire modul de declarare a mărfurilor și stabilește mai multe tipuri de proceduri de declarare: procedura pentru declarații standard, declarații simplificate și alte proceduri simplificate de vămuire.

În premieră a fost prevăzută posibilitatea de înscriere a mărfurilor în evidențele declarantului în schimbul depunerii unei declarații vamale pentru mărfurile respective. Aceste prevederi vor putea fi aplicate doar după implementarea de către organul vamal a sistemului informațional ce permite acestuia de a avea acces la înscrierile în evidențele declarantului.

Un capitol separat reglementează procedurile cu privire la modul de acordare a liberului de vamă. Concomitent, prin prisma standardelor europene, sunt stabilite posibilitățile de dispunere de mărfuri aflate în procesul vămuirii (inclusiv distrugerea acestora și abandonul în favoarea statutului). Abandonul în favoarea statului și distrugerea sunt proceduri în procesul vămuirii și în cazul acestor proceduri nu se depune declarație vamală.

6) Titlul VI – Punerea în liberă circulație și scutirea de drepturi de import

Titlul respectiv reglementează procedura de punere în liberă circulație a mărfurilor străine destinate comercializării sau pentru uz personal. Totodată, modificările operate vin să elimine interpretările duale și să enumere expres norme privind introducerea şi scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport prohibite.

La aceasta, un capitol este dedicat scutirii de drepturi de import, care prevede cazurile de aplicare a scutirii de drepturi de import pentru anumite mărfuri puse în liberă circulaţie sau exportate în afara teritoriului vamal, ca exemplu:

— pentru bunuri personale introduse de către persoanele fizice care își schimbă domiciliul sau reședința dintr-o țară străină în Republica Moldova;
— pentru bunuri importate cu ocazia căsătoriei;
— pentru bunuri personale dobândite prin moștenire;
— pentru uniforme școlare, rechizite și obiecte de uz casnic;
— pentru bunuri aflate în bagajele personale ale călătorilor;
— pentru materiale educaționale, științifice și culturale; instrumente și aparate științifice;
— pentru animale de laborator și substanțe biologice sau chimice destinate cercetării;
— pentru instrumente și aparate destinate cercetării medicale, stabilirii de diagnostice sau pentru realizarea tratamentului medical;
— pentru substanțe de referință pentru controlul calității medicamentelor;
— pentru produse farmaceutice folosite la evenimente sportive internaționale;
— pentru sicrie, urne funerare și articole funerare ornamentale, etc.
Suplimentar, au fost menţinute scutirile existente în art.28 din Legea cu privire la tariful vamal.

7) Titlul VII — Regimuri speciale

În titlul dat sunt reglementate toate regimurile vamale cu excepția regimului de plasare în liberă circulație și a regimului de export.

Astfel, un capitol este dedicat reglementării procedurilor de tranzit. La elaborarea acestuia s-a ținut cont de intenția de aderare la sistemul de tranzit comunitar (New ComputerizedTransitSystem – NCTS). Prevederea urmează să intre în vigoare începând cu 01 ianuarie 2020, cu asigurarea de către Serviciul Vamal a elaborării și implementării unui sistem informațional de supraveghere vamală a mărfurilor plasate sub regim vamal de tranzit cu utilizarea unei declarații vamale cu cerințe reduse sau utilizarea unui document electronic de transport ca declarație vamală.

Un capitol separat reglementează trei regimuri vamale de antrepozitare: regim de antrepozit vamal, zonele libere și magazinul duty-free. Ultimul este preluat din textul curent al Codului vamal în vigoare, fiind revizuit în baza dispozițiilor tranzitorii, conform cărora, reglementările cu privire la amplasarea magazinelor duty-free la punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat și în zonele temporar necontrolate de autorităţile constituţionale, se abrogă la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Încă un capitol reglementează regimuri vamale care permit utilizări specifice și anume, admiterea temporară și destinația finală. Regimul destinaţia finală urmează a fi reglementat pentru prima dată în legislația vamală a Republicii Moldova, fiind o transpunere ca procedeu a reglementărilor prevăzute în art.35 din Codul vamal actual.Prin urmare, regimul permite punerea în liberă circulație a mărfurilor cu scutire sau reducere de taxă vamală, cu rămânerea mărfurilor sub supraveghere vamală.

Ultimul capitol al titlului se referă la regimurile vamale care permit prelucrarea mărfurilor şi anume, perfecționarea activă și cea pasivă.

8) Titlul VIII – Mărfuri scoase de pe teritoriul vamal

Titlul respectiv reglementează procedura de scoatere sub supraveghere vamală a mărfurilor de pe teritoriul vamal. Astfel, se pun bazele introducerii utilizării notificării sumare de ieșire (analogic principiului prevăzut în Codul vamal al Uniunii). Notificare sumară de ieşire este actul prin care o persoană informează organul vamal, sub forma şi în modalitatea prevăzută şi într-un anumit termen, despre faptul că urmează să fie scoase mărfuri de pe teritoriul vamal. În plus, un capitol separat este dedicat regulilor de plasare a mărfurilor în regim vamal de export.

9) Titlu IX – Forme specifice ale controlului vamal

Este un titlu dictat de necesitățile naționale de reglementare a controlului vamal la nivel de act legislativ. În acest titlu au fost preluate și actualizate prevederile din legislația națională. Astfel, titlu include următoarele capitole:

— Capitol cu dispoziții generale referitoare la regulile de efectuare a controlului vamal, inclusiv efectuarea acestuia în baza sistemului de riscuri. De asemenea, sunt reglementate formele speciale ale controlului vamal, precum sînt: echipele mobile, încercări de laborator/expertiză a mărfurilor.

— Capitol destinat procedurilor de control ulterior cu toate formele acestuia (audit post-vămuire și reverificarea declarațiilor vamale), precum și procedura de efectuare a controlului ulterior.

— Capitol care reglementează aplicarea măsurilor aferente protecției proprietății intelectuale, fiind transpuse atât prevederile standardelor europene, cât şi prevederile curente ale Codului vamal în vigoare.

— Capitol cu prevederi ce reglementează procedura aferentă controlului călătorilor și bagajelor, norme preluate și actualizate din Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice.

10) Titlul X – Contravențiile vamale și răspunderea pentru săvârşirea acestora

Titlul în cauză reprezintă o versiune actualizată a prevederilor corespunzătoare ale Codului vamal în vigoare, în care se stipulează răspunderea pentru săvârșirea contravențiilor vamale, procedura de constatare și contestare ale acestora. Contravenţia vamală fiind orice încălcare sau tentativa de încălcare a prevederilor legislației vamale, în măsură în care acestea nu sunt infracțiuni. Contravenţia vamală atrage răspundere contravenţională sau materială în conformitate cu prevederile Codului contravenţional şi cu cele ale Codului vamal, care impune aplicarea unei sancțiuni contravenționale prevăzute de Codul Contravențional sau unei sancțiuni materiale stabilită de Codul vamal.

Un capitol separat este dedicat procedurilor de executare a deciziilor organului vamal asupra cazurilor de contravenție vamală, reprezentând o procedură diferită față de contestarea altor tipuri de decizii ale organelor vamale.

Un capitol nou reglementează procedura de comercializare de către organele vamale a bunurilor confiscate, sechestrate și abandonate în favoarea statului, procedură realizată la moment de către Serviciul Fiscal de Stat.

Este important de menționat că implementarea noului Cod vamal implică: aducerea în concordanță a legislației cu prevederile noului Cod vamal, elaborarea și aprobarea cadrului normativ subsidiar legii propuse și în special al Regulamentului cu privire la punerea în aplicarea Codului vamal, alocări financiare pentru dezvoltarea sistemelor informaționale din cadrul Serviciului Vamal, care urmează a fi realizate cu suportul partenerilor externi de dezvoltare.

Noul Cod vamal contribuie la perfecționarea și ajustarea legislației la standardele europene ale legislației vamale, apropiind și mai mult Republica Moldova de Uniunea Europeană.

Mariana Popovici, şef adjunct, Direcţia control juridic şi executare silită, Serviciul vamal al RM


via | :

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.