Obligația de semnalare a suspiciunilor de boli profesionale va reveni tuturor medicilor care depistează asemenea cazuri, indiferent de specialitate, locul exercitării profesiei sau de circumstanțele în care aceasta a fost constatată, inclusiv în cadrul examinărilor medicale profilactice sau al consultațiilor de specialitate. Un nou regulament privind modul de cercetare și stabilire a diagnosticului de boală profesională urmează a fi aprobat, proiectul acestuia fiind examinat în cadrul ședinței secretarilor generali.

Regulamentul va stabili cerințele pentru semnalarea, cercetarea cazurilor de suspiciune, declararea, înregistrarea și raportarea bolilor profesionale, în scopul aplicării măsurilor de tratament, reabilitare și de prevenire a acțiunii factorilor profesionali de risc chimici, fizici, fizico-chimici, biologici, radiologici, psihosociali și alți factori prezenți în procesul și mediul de muncă ce pot afecta starea de sănătate a lucrătorilor.

În primul rând, se prevede extinderea mecanismului de identificare a suspiciunilor de boală profesională, prin implicarea oricărui medic în identificarea unei posibile legături dintre afecțiune și activitatea profesională și consolidarea rolului medicului în medicina muncii în evaluarea și semnalarea cazului.

Totodată, se propune organizarea Centrului de Medicina Muncii pentru asigurarea mecanismului de stabilire a diagnosticului de boală profesională, statutul, modul de organizare și funcționare, componența și atribuțiile acestuia urmând a fi stabilite prin act normativ subsecvent, precum și reglementarea mecanismului de contestare a diagnosticului. Modul de organizare și funcționare, componența, atribuțiile și mecanismul de activitate al Centrului se  va stabili de Ministerul Sănătății.

Ce atribuții îi vor reveni angajatorului?

Angajatorul va înregistra toate cazurile de boli profesionale într-un registru comun de evidență a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, ținut la nivelul unității. Acesta va fi obligat să informeze medicul specialist în medicina muncii sau cu competențe în medicina muncii în cazul în care un lucrător prezintă semne sugestive pentru o boală profesională sau acuză simptome asociate unei posibile afectări a sănătății în legătură cu activitatea profesională. De asemenea va avea ca responsabilitate să instituie un grup de lucru la nivelul unității economice, responsabil de a participa la cercetarea cazului, din care fac parte responsabilul de activitățile de protecție și prevenire, angajatorul sau un reprezentant al angajatorului, un reprezentant al lucrătorilor, persoana afectată sau reprezentantul legal. Membrii grupului participă la cercetarea cazului, furnizează informațiile și documentele relevante și contribuie la întocmirea procesului-verbal de cercetare de către medicul specialist al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

 De asemenea, va trebui să asigure accesul medicilor specialiști din cadrul ANSP, persoanei afectate sau reprezentatul legal al acesteia pe teritoriul unității economice, inclusiv în încăperile și spațiile în care persoana și-a desfășurat activitatea, în scopul cercetării cazului suspect de boală profesională și să furnizeze Agenției, la solicitare, informațiile și documentele privind programul de muncă, atribuțiile de funcție, condițiile de muncă și factorii de risc de la locurile de muncă în care persoana afectată și-a desfășurat activitatea, inclusiv fișele de evaluare a riscurilor, registrele și/sau listele lucrătorilor expuși la riscuri profesionale, documentele privind activitățile de protecție și prevenire întreprinse, precum și documentația aferentă supravegherii sănătății prin examene medicale profilactice, inclusiv fișele de aptitudine.

Conform proiectului, angajatorul va mai fi obligat să revizuie planul de protecție și prevenire, inclusiv prin completarea acestuia cu măsuri de eliminare sau substituire a riscului, precum măsuri tehnice și/sau organizatorice destinate prevenirii sau înlăturării cauzelor și circumstanțelor care au determinat apariția bolilor profesionale și să respecte, pe durata cercetării cazului de suspiciune de boală profesională, concluzia privind aptitudinea în muncă și să aplice recomandările formulate, inclusiv prin adaptarea condițiilor de muncă sau, după caz, prin oferirea unui alt loc de muncă compatibil cu starea de sănătate a lucrătorului, în condițiile legislației muncii.

În același timp, angajatorul va avea dreptul să fie informat despre inițierea cercetării cazului de boală profesională, să desemneze reprezentantul său în grupul de lucru și să participe, prin intermediul acestuia, la cercetarea condițiilor și circumstanțelor expunerii profesionale, precum și să formuleze observații și obiecții cu privire la constatările referitoare la condițiile de muncă și expunerea profesională și să solicite consemnarea acestora în procesul verbal.

După cum se explică în nota proiectului,  bolile profesionale reprezintă o componentă importantă a sănătății ocupaționale, iar identificarea precoce, cercetarea și stabilirea corectă a caracterului profesional al acestora sunt esențiale pentru protejarea sănătății lucrătorilor, prevenirea agravării afecțiunilor și limitarea expunerii continue la factorii de risc profesional.

În prezent, cercetarea, stabilirea diagnosticului și declararea bolilor profesionale sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 1282/2016 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind modul de cercetare și stabilire a diagnosticului de boală (intoxicație) profesională, însă cadrul normativ existent nu mai corespunde pe deplin organizării actuale a sistemului de supraveghere a sănătății lucrătorilor, evoluțiilor din domeniul medicinei muncii și cerințelor de aliniere la standardele europene.