29
12 2018
380

Top 5 tendințe pozitive și negative ale anului 2018 și top 5 provocări economice pentru 2019

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” lansează o nouă ediție a publicației „Realitatea Economică” în care realizează un top 5 al tendințelor pozitive și negative ale anului 2018 și top 5 provocări economice pentru 2019.

Potrivit autorilor, anul economic 2018 a fost marcat de suprapunerea unor tendințe economice pozitive, care au fost mai curând de suprafață, cu tendințe negative, care sugerează conturarea unor constrângeri profunde de dezvoltare.

Astfel, chiar dacă la prima vedere observăm o creștere economică pozitive și constantă de circa 4%, acompaniată de o moderare inflaționistă esențială și chiar revigorarea usoară a activității investiționale private, ritmurile de relansare sunt mult prea mici în raport cu baza de comparație scăzută (e usor să crești pe o bază joasă) și insuficiente pentru o convergență reală în raport cu țările din regiune.

În plus, ocuparea informală continuă să crească, iar sectorul agricol – cel mai important angajator din țară – stagnează, fapt ce denotă calitatea scăzută a creșterii economice și impactul limitat a acesteia asupra ameliorării calității vieții.

Chiar dacă observăm o dinamizare a reformelor în sectorul financiar-bancar, nivelul de intermediere financiară continuă să scadă, iar băncile sunt mai interesate să crediteze statul, decât sectorul real. În pofida stabilizării finanțelor publice pe fundalul creșterii încasărilor bugetare, reforma fiscală și proiectele infrastructurale finanțate din bani publici vor subrezi esențial poziția financiară a Guvernului, iar deficitul bugetar ar putea crește esențial în 2019, cu repercusiuni negative asupra creșterii economice.

Cea mai îngrijorătoare tendință din 2018 ține de erodarea cadrului de luptă împotriva spălării banilor, care a afectat și mai mult relațiile Guvernului și partenerii de dezvoltare. Aceasta ține de Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală (amnistia capitalului) și Legea care permite dobândirea cetățeniei Republicii Moldova contra investițiilor.

Ambele legi au fost promovate „la pachet” încă din 2016, iar în 2018, în pofida multiplelor îngrijorări exprimate de către reprezentanți ai societății civile și ai partenerilor de dezvoltare, au fost aprobate. Pe lângă conținutul acestora, care vine în contradicție cu spiritul Acordului de Asociere și Memorandumul cu FMI, modalitatea de promovare a legilor respective a trezit și mai multe nedumeriri. În particular, acestea au fost promovate cu transparență decizională minimă (sau chiar în lipsa acesteia), fără careva consultări de substanță/reale cu societatea civilă, iar Legea privind „amnistia capitalului” a fost promovată cu o viteză-record (proiectul de lege a fost înregistrat la Parlament pe 24 iulie și adoptat pe 27 iulie 2018, în mod automat în ambele lecturi).

Citește mai mult

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.