La momentul actual Societățile cu Răspundere Limitată (SRL) constituie cea mai utilizată formă de desfășurare a activității de întreprinzător înregistrate în Republica Moldova, fiind determinată de procedura relativ simplă de înregistrare, precum și de posibilitatea creării acestei forme organizatorico-juridice de către asociatul unic. Totuși, indiferent de numărul de asociați, SRL și asociații acesteia, în raporturile de interdependență, precum și în relațiile cu terții sunt priviți ca subiecți distincți cu drepturi și obligații distincte.  

Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.

Persoana fizică cetățean al RM care pe parcursul anului a utilizat scutirea pentru soț, dar soțul a decedat în luna noiembrie, are dreptul la utilizarea scutirii respective sau e obligată, prin depunerea Declarației cu privire la impozitul pe venit, sa renunțe la această scutire?   În conformitate cu prevederile art.34 alin.(1) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea indicatorului prevăzut în articolul menționat, cu condiția că soția/soțul nu beneficiază de scutire personală.

Sunt angajată oficial la două entităţi economice. În legătura cu situaţia epidemiologică din ţară, începând cu data de 16 martie 2020, la locul de bază am trecut cu munca la distanță. La locul de muncă prin cumul, deoarece aveam restanţe la concediul de odihnă anual plătit,  mi s-a oferit concediu de odihnă. La locul de baza mi s-a calculat salariul în volum integral. La locul prin cumul s-a calculat indemnizaţia de concediu de odihnă anual. Totodată, la locul de muncă prin cumul am avut opţiunea de a pleca în concediu neplătit. Cum urmează a fi declarate situaţiile respective în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 pentru ambele întreprinderi?

În Monitorul Oficial din 20 iunie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 76 din 16 iunie 2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA și înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară.  În circumstanțele excepționale create de pandemia COVID-19, contribuabilii, indiferent de mărime, se confruntă cu o lipsă severă de lichiditate și, în acest caz, au dificultăți în îndeplinirea obligațiilor de plată. Pentru reducerea impactului negativ asupra fluxurilor de numerar, lista măsurilor instituite de către autorități în vederea sprijinirii activității de întreprinzător a fost suplinită cu un nou mecanism de susţinere – Programul de rambursare a TVA.  

În acest articol vom răspunde la întrebarea care dintre ele reprezintă export de servicii și oferă dreptul la restituirea TVA.   Aprecierea unui anumit serviciu drept export de servicii este important în contextul aprecierii livrărilor ca fiind scutite de TVA cu drept de deducere și în situațiile în care este solicitată restituirea TVA din buget aferent acestor livrări.   Conform prevederilor art.104 lit.a) din Codul fiscal (CF), se scutesc de TVA cu drept de deducere  mărfurile și serviciile pentru export. Export de servicii, potrivit art.93 pct.11 din CF, reprezintă prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice nerezidente ale RM de servicii al căror loc de livrare nu este RM.

Prin prisma Legii nr.171/2019  cu privire la modificarea unor acte legislative, începând cu 1 ianuarie 2020, în Codul fiscal (în continuare - CF) a fost implementat principiul taxării inverse a TVA, ceea ce presupune de fapt inversarea răspunderii privind obligația TVA la livrarea proprietății întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr.149/2012.