24
02 2014
1032

Ciprul îşi revine miraculos

Primele semne ale revenirii economiei cipriote se văd la orizont la mai puţin de un an de când ţara a avut nevoie de sprijinul de urgenţă al aşa-numitei “Troici“ formate din Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană, scrie The Telegraph.

În Cipru nu au existat revolte, iar cei 840.000 de locuitori s-au arătat uniţi, solidaritate determinată de faptul că s-au făcut sacrificii şi la vârf. Miniştrilor li s-a tăiat remuneraţia cu 45%, în timp ce salariile angajaţilor cel mai prost plătiţi din sectorul public au fost reduse cu doar 6,5%. Cei care câştigau sub o mie de euro pe lună au fost cruţaţi.

Ţara a ales un guvern eficient, care se supune cu stricteţe condiţiilor memorandumului semnat cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Deşi majoritatea ciprioţilor vorbesc greacă, atmosfera politică este foarte diferită de tumultul de la Atena, unde partidul de opoziţie Syriza, care se opune pro­gramului de auste­ritate, conduce în sondaje, promiţând să rupă memo­randumul Greciei, şi unde fasciştiii din partidul Zorii Aurii încă patrulează pe străzi.

„Ne aliniem acordului cu Troica“, spune ministrul de finanţe cipriot Harris Georgiades. „Memorandumul ar fi putut să fie chiar manifestul nostru. Aceasta este o şansă de a ne corecta propriile slăbiciuni şi de a face ceea ce trebuia făcut demult în Cipru.“

Economia cipriotă nu a scăzut cu 20% după prăbuşirea băncilor din martie anul trecut, aşa cum arătau anumite previziuni sumbre, şi nici cu 8,7%, aşa cum se aştepta „Troica“.

Cifrele finale, apărute recent, indică o scădere economică de 5,4% pentru 2013. Prin succesul repurtat în Cipru echipa UE-FMI a avut pentru prima dată o surpriză plăcută, după ce în cazul mai multor ţări a subestimat problemele create de măsurile de austeritate.

„Nu vreau să mă arăt excesiv de optimist“, spune Georgiades. „Aceasta este cea mai serioasă recesiune de la invazia turcă din 1974, dar ea s-a dovedit mult mai puţin severă decât se anticipa.“

Cipru nu a depăşit însă problemele şi este de aşteptat ca economia să scadă cu 4,8% anul acesta, o contracţie mai mare decât se preconiza. Datoria publică ar trebui să atingă un vârf de 126% din PIB în 2015, dar acesta ar putea depăşi 170% din PIB în cazul unor evenimente neprevăzute.

„Sustenabilitatea datoriei publice rămâne vulnerabilă la şocuri“, spune FMI.


Dar un astfel de scenariu pare prea sumbru. Sectorul turistic se menţine pe poziţii, contribuind cu 7% la PIB, numărul vizitelor turiştilor ruşi a crescut cu 28%, până la 610.000 anul trecut, ruşii fiind cunoscuţi drept mari cheltuitori. Portul Limassol devine o nouă Crimee pentru moscoviţii bogaţi.

Există chiar un monument al poetului rus Puşkin în parcul oraşului. Cipru dispune de a treia flotă comercială ca mărime din lume, 155 de companii navale controlând 2.300 de vase maritime. Georgiades a spus că res­tricţiile mişcărilor capitalului vor fi ridicate în curând. Con­troalele externe se vor menţine. Toate fondurile aflate în con­turi înainte de căderea „ghilotinei“ în martie rămân îngheţate.

„Banii nu pot fi transferaţi în afara ţării fără un motiv temeinic“,
spune el.

Depozitele noi, constituite după luna martie a anului trecut, nu se supun regimulul de restricţii, astfel că s-a creat un sistem diferenţiat. A apărut şi o piaţă neagră. Ruşii care încearcă să-şi retragă banii pot face schimbul cu depozite noi pentru un comision de 30%.

În aceste condiţii este încă prea riscant ca ţara să permită circulaţia liberă a capitalului. Depozitele din băncile cipriote au scăzut de la 70 miliarde dolari la 47 miliarde dolari şi continuă să scadă. FMI-ul spune că împrumuturile neperformante din sistemul bancar au atins 46%. Agenţia de rating Moody’s spune că băncile vor avea nevoie de capital suplimentar de 1,2 miliarde euro pe lângă capitalul pus de-o parte de 2,5 miliarde euro.

Phidias Pilides, preşedintele Camerei de Comerţ a Ciprului, a spus că banii vor veni în curând. „Sumele sunt mărunte pentru Troică. Ea nu va lăsa experimentul să eşueze“.

Ciprul este cu siguranţă un experiment. În perioada 4-6 martie 2013 s-a luat decizia – după câte se pare la Berlin – de a impune un „bail-in“, pentru prima dată în cazul unui stat aflat în criză din Uniunea Economică şi Monetară deponenţii trebuind să plătească suplimentar prin confiscarea depozitelor bancare pentru împrumutul de 10 miliarde euro. „Am fost foarte supăraţi. Am fost trataţi mai dur decât orice alt stat“, a spus ministrul de externe Ioannis Kasoulides.

Lucrurile au luat o turnură urâtă la un moment dat. Guvernul a încercat să protejeze deponenţii ruşi bogaţi pentru ca aceştia să nu-şi piardă toţi banii de la Bank of Cyprus şi de la Laiki, impunând confiscarea parţială a depozitelor sub 100.000 euro. Acest lucru a fost valabil până în momentul când Parlamentul cipriot s-a revoltat.

„Anumiţi politicieni încercau să-şi protejeze clienţii ruşi“,
a explicat un înalt oficial.

În final reducerile impuse au fost de 47% din valoarea depozitelor de peste 100.000 euro. Asfel s-a creat un precedent care ar putea fi folosit în viitoarele crize, spre groaza Băncii Centrale Europene, care se teme că acest lucru va determina un exod de capital în cazul oricărei ţări cu probleme.

În ciuda tututor temerilor, formula s-a dovedit o binecuvântare pentru Cipru.

„Dacă am fi primit un bail-out, am fi ajuns în situaţia Greciei“, a spus oficialul. „Bail-in-ul a limitat pierderile la un grup restrâns de oameni, care deţineau doar 4% din conturile de depozit. Două treimi dintre ei erau străini, iar dintre străini, jumătate erau ruşi. Ruşii au fost până la urmă cei care au avut cel mai mult de suferit“,
a spus el.

Unul dintre scopurile Troicii a fost să reducă dimensiunile sectorului de servicii financiare al Ciprului, dar acest scop nu a fost atins. Puţine companii au plecat din ţară. 1.454 noi firme au fost înregistrate în ianuarie, aducând numărul total de companii înregistrate la 273.000.

Evgenios Evgeniou, şeful filialei PwC din Cipru, spune că va recruta 50-60 angajaţi anul acesta.

„Oamenii au înţeles greşit ce s-a întâmplat în Cipru. Noi am fost un hub pentru servicii cu mult înainte de venirea băncilor pentru că folosim sistemul englez de drept comun şi un sistem de reglementare moştenit de la britanici, care presupune a oferi calitate la preţ bun“,
spune el.

Companiile folosesc Ciprul pentru a lista acţiuni la Londra sau pentru a emite eurobonduri. Acest lucru nu a încetat. Un nou val de business vine către companiile energetice Noble Energy, Eni şi Total, care se uită cu interes la perimetrele gigant de gaze naturale, de 1.000 miliarde până la 1.800 miliarde de metri cubi din perimetrul Aphrodite din Marea Mediterană. Optimiştii spun chiar că ar exista 18 mii de miliarde de metri cubi de gaz natural în apele cipriote, cantitate suficientă pentru a acoperi întregul necesar de gaze al Eurpei pe trei ani.

Dacă această „mină de aur“ va fi exploatată din 2022 rămâne o chestiune dependentă de factori geopolitici.

Turcia a ameninţat că va bloca extracţia prin acţiuni militare atâta timp cât nu se va ajunge la o înţelegere cu ciprioţii turci din partea de nord a insulei. Turcia a alungat cu două săptămâni în urmă un vas norvegian care desfăşura lucrări de foraj.

Cu zece ani în urmă ciprioţii greci au votat respingerea „planului Annan“ de a pune capăt divizării celor două teritorii, iar ratarea acestei şanse s-a întors acum împotriva lor.

Nicio companie petrolieră nu va sfida navele de război turce pentru a face investiţii majore. Acum ciprioţii au o a doua şansă, dată fiind intervenţia Washington-ului, care încearcă să determine cele două părţi să susţină un nou plan de reunificare.

De data aceasta, ciprioţii nu mai ezită. „Estul Mediteranei a intrat în atenţia întregii lumi. Suntem în prima linie a unei zone volatile şi ne întărim responsabilitatea“, a spus ministrul de externe. El a salutat propunerile de pace ca fiind o formulă fezabilă, care susţine suveranitatea Ciprului. În realitate, noile propuneri nu sunt mult diferite de planul Annan. „Dar timpurile s-au schimbat“, a spus ministrul.

via www.zf.ro

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.