Panorama

Davos 2014: Remodelarea lumii: Consecinţe pentru societate, politică şi afaceri

Elitele politice ale lumii, şefii celor mai puternice instituţii financiare, liderii celor mai mari companii şi economişti de prestigiu se vor reuni săptămâna aceasta, ca în fiecare an, în mica dar exclusivista staţiune montană elveţiană Davos, considerată leagănul spiritual al globalizării. După un an marcat de războaie monetare, protecţionism economic ascuns, scandaluri de spionaj între aliaţi şi de sângerosul conflict din Siria, tematica Forumului Economic Mondial de la Davos va fi „Remodelarea lumii: Consecinţe pentru societate, politică şi afaceri“. La evenimentul care se va desfăşura între 22 şi 25 ianuarie vor participa peste 2.500 de persoane din aproape 100 de ţări, inclusiv peste 1.500 de oameni de afaceri de top şi mai mult de 40 de şefi de stat sau de guvern. Compania selectă este asigurată, printre alţii, de premierul bri¬tanic David Cameron şi de cel japonez Shinzo Abe, de preşedintele Coreei de Sud Park Geun-hye şi de cel al Ucrainei Viktor Ianukovici. Preşedintele Iranului Hassan Rouhani şi premierul Israelului se numără printre cei care vor lua cuvântul şi, logic, ar fi posibil ca aceşti doi şefi ai unor state duşmane să se întâlnească la Davos. Elita lumii financiare va fi reprezentată de preşedintele BCE Mario Draghi, de guvernatorul Băncii Angliei Mark Carney , de secretarul Trezoreriei SUA Jacob Lew, de directorul general al FMI Christine Lagarde şi de preşedintele Băncii Mondiale Jim Yong Kim. Listei cu nume îi aduce valoare adăugată preşedintele puternicei bănci americane Lloyd Blankfein şi directorul general al Coca-Cola Muhtar Kent. Alţi invitaţi care ar putea onora cu prezenţa evenimentul sunt secretarul de stat american John Kerry şi ministrul rus al afacerilor externe Sergei Lavrov. Ei vor participa la deschiderea discuţiilor de pace privind războiul din Siria de la Montreux, pe 22 ianuarie, în celălalt capăt al Elveţiei. Dintre VIP-urile din sectorul tehnologiei vor fi prezenţi la Davos directorul operaţional al Facebook Cheryl Sandberg, directorul general al Yahoo! Marissa Mayer şi preşedintele Google Eric Schmidt. Absenţele notabile vor fi noul şef al Rezervei Federale americane Janet Yellen şi cancelarul german Angela Merkel. Vor urma zece ani de creştere economică lentă Klaus Schwab, fondatorul şi preşedintele organizaţiei care patronează Forumul Economic Mondial a rezumat actualul context global în trei fraze: „optimism prudent, aşteptări mai mici şi multe necunoscute“. Încrederea în economia globală revine încet, dar sunt încă multe probleme care nu şi-au găsit rezolvare precum deficitele bugetare mari ale multor state, a explicat el. Schwab apreciază că în următorii 5-10 ani economia mondială va creşte lent şi se teme că, chiar dacă lumea va ieşi din criză, ritmul de creştere nu va reveni prea curând la nivelurile anterioare crizei. El a avertizat că eşecul de a trece peste aşa-zisele provocări ale destinului global, cum ar fi integrarea socială şi crearea de locuri de muncă, va afecta destinul întregii umanităţi. Liderii lumii se întâlnesc săptămâna aceasta în contextul în care războaiele valutare pornite din economiile avansate şi-au demonstrat anul trecut puterea de distrugere în ţările emergente. Pieţe ca Turcia şi Brazilia au fost grav şubrezite de planurile Rezervei Federale americane de a retrage programul de achiziţii de active prin care stimulează cu zeci de miliarde de dolari în fiecare lună cea mai mare economie a lumii. Cu o mare parte din aceşti bani investitorii s-a dus pe pieţele emergente pentru a profita de randamentele mai mari decât în SUA. După ce Fed a sugerat ce planuri are, investitorii s-au grăbit să se retragă, ceea ce a dus printre altele la căderea liberă a monedelor pieţelor emergente. În SUA se fac tot mai auzite voci care spun că una dintre cele mai periculoase probleme ale economiei este decalajul în creştere dintre veniturile bogaţilor şi ale celor săraci, în parte efect al stimulentelor financiare injectate de Fed în economie. De asemenea, în Marea Chinei de Sud, China şi Japonia îşi dispută un mic teritoriu, şi, mai grav, în Siria face ravagii un război care a ucis până acum 130.000 de persoane şi a forţat alte două milioane să fugă din ţară. Efectele benefice ale globalizării sunt contestate În lumea civilizată, scurgerea unor informaţii secrete privind activităţile de spionaj ale agenţiilor americane au stârnit furia unor aliaţi precum Germania şi Franţa. Fără a aduce atingere făţişă principiilor comerţului liber, unele ţări au găsit moduri de a-şi închide graniţele. Spre exemplu, Argentina cere producătorilor străini de autovehicule de lux să-şi contrabalanseze importurile de maşini cu exporturi de produse locale cum ar fi vinurile Malbec, totul în numele „echilibrului comercial“. Unele companii reacţionează retrăgându-se. Spre exemplu, compania Actavis, al doilea mare producător de medicamente generice la nivel mondial, intenţionează să pună capăt operaţiunilor din China deoarece a face afaceri acolo „nu merită agravarea, frustrarea sau grijile“, după cum spun reprezentanţii companiei, notează Bloomberg. Comerţul mondial s-a prăbuşit în timpul crizei şi abia acum începe să recupereze din terenul pierdut. Fluxurile transfrontaliere de capital sunt la 60% din cât erau înaintea crizei. Joachim Fels, economist de top al băncii americane Morgan Stanley, a avertizat că 2014 poate fi reluarea anului 1914, care a adus sfârşitul brusc al primei ere de aur a globalizării.
„Mă îngrijorează tendinţa de de-globalizare a activităţii economice şi a fluxurilor de capital“,
a spus Fels. Tendinţa vine în condiţiile în care criza financiară ridică întrebarea dacă nu cumva globalizarea este mai mult un pericol decât ceva bun pentru economia mondială. Davos, leagănul spiritual al globalizării, va trebui să apere globalizarea, concluzionează Bloomberg. Premierul Turciei Erdogan este invitat la Davos la patru ani după ce a promis că nu se va mai întoarce acolo Forumul Economic Mondial, organizaţia care patronează evenimentul cu acelaşi nume găzduit de staţiunea elveţiană Davos, l-a invitat la discuţiile de anul acesta pe premierul Turciei Recep Tayyip Erdogan, care în urmă cu patru ani a promis că nu va mai participa niciodată, scrie World Bulletin. Ultima dată când Erdogan a venit la Davos a fost în 2009, când s-a remarcat cu faimosul discurs „Un minut“ ţinut preşedintelui israelian Shimon Peres. Atunci, după ce s-a plâns că lui Peres i-a fost dat un timp de discurs mai lung decât lui, premierul turc a luat cu asalt scena ameninţând că nu va mai participa niciodată. Erdogan a fost nemulţumit de faptul că preşedintele Peres a ridicat tonul la el când acesta a criticat Turcia pentru nerespectarea drepturilor omului şi de faptul că Peres l-a interupt când încerca să răspundă acuzaţiilor. Erdogan i-a spus atunci liderului israelian „cunoşti foarte bine crimele“, făcând referire la atacurile armate israeliene în Fâşia Gaza. Incidentul a provocat o criză în relaţiile dintre Turcia şi Israel care a culminat în următorul an cu uciderea, de către trupe israeliene de comando, a nouă activişti turci în ape internaţionale când o flotă turcă de ajutor umanitar a încercat să rupă blocada navala impusă populaţiei din Fâşia Gaza.

via www.eco.md

1492 vizualizări

Data publicării:

23 Ianuarie /2014 10:36

Domeniu:

Noutăți

Etichete:

Davos | forum economic internaţional | comerţ | afaceri | economia

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon