Panorama

Lumea emergentă continuă să se scufunde

China este cel mai mare consumator de minereu de fier din lume. Această materie primă este vitală pentru industrii precum cea a oţelului şi construcţiilor. Ieri, preţurile mineterului de fier au ajuns la minimele ultimelor patru luni după un curs chinuit în ultimul an. Această evoluţia spune totul despre mersul economiei chineze şi al lumii emergente în general. Companiilor din ţări emergente variind de la China la Brazilia le este tot mai greu să-şi ramburseze datoriile şi să atragă lichidităţi proaspete, ceea ce frânează creşterea economică, scrie Financial Times. Când China Shanshui Cement s-a lăsat în 2011 pradă beţiei creditelor, managerii companiei nu puteau şti că pun în mişcare un lanţ al evenimentelor care le va aduce afacerea în doar patru ani într-un default care va afecta probabil datorii de trei miliarde dolari. Beţia Shanshui a fost încurajată de un program masiv de stimulare dezlănţuit de Beijing după criza financiară globală din 2008-09. Îndatorarea din China şi din întreaga lume emergentă a fost supraenergizată de fonduri născute prin programul de qunatitative easing al Rezervei Federale americane. Aceşti bani, destinaţi iniţial stimulării economiei americane, au fost multiplicaţi prin datorii şi investiţi în afaceri producătoare de bunuri cu care lumea avea să devină în curând suprasaturată: ciment chinezesc, oţel tot chinezesc, rusesc sau brazilian sau minereu de fier din Australia. Acum, când Fed pune capăt politici de ultrarelaxare cantitativă, investitorii îşi retrag banii lăsând companii precum Shanshui într-o criză de finanţare. Aceste companii îşi amână sau anulează planurile de investiţii. Rezultatul este că economia mondială se îmbolnăveşte de deflaţie şi recesiune. Unele estimări pun la 7.000 de miliarde de dolari din QE fondurile care au inundat pieţele emergente de când Fed a început să cumpere obligaţiuni în 2008. Excesul de capacitate al companiilor din lumea emergentă a devenit vizibil tocmai când încetinirea economiei Chinei a declanşat colapsul preţurilor materiilor prime la nivel global. Puterea financiară a producătorilor a slăbit semnificativ, iar economia Braziliei, una dintre cele mai mari din lumea emergentă, a intrat într-o recesiune severă. Unii experţi spun că politicile de QE ale Fed şi ale celorlalte mari bănci centrale au lăsat o moştenire de supracapacitate şi supraproducţie care va apăsa economia mondială ani de zile. Ei atrag atenţia şi că multiplicarea prin datorie a fondurilor din QE are ca rezultat poveri mari de datorii pentru lumea emergentă dificil de măsurat şi chiar de detectat. Adesea, abia după ce situaţia ia o turnură rea, mărimea şi puterea distructivă a datoriilor ascunse devine vizibilă, după cum spune Carmen Reinhart, economist la Universitatea Harvard. Datoriile au crescut la niveluri alarmante. Ca procent din PIB, datoriile sectorului privat sunt acum mai mari în ţările emergemte decât erau în lumea dezvoltată înainte de criza financiară. Şi în timp ce emisiunile obligaţiuni denominate în monedă străină ale companiilor născute pe pieţele emergente au crescut enorm de la sfârşitul crizei, acestea au o pondere mică în datoriile totale ale companiilor. Vasta majoritate, aproximativ 90%, reprezintă creditare din partea băncilor locale. Analizele Băncii reglementelor Internaţionale arată că o parte din banii împrumutaţi de companiile din ţările emergente a fost depozitată în băncile locale, ceea ce le-a încurajat pe acestea să crediteze. Şi în timp ce marile companii s-au orientat către pieţele de capital străine pentru a se împrumuta, băncile locale a trebuit să găsească noi companii cărora să le da bani. Acolo unde marilor companii de la fi greu să-şi refinanţeze obligaţiunile denominate în monedă străină (deoarece le-au scăzut veniturile sau cursul de schimb valutar le este nefavorabil), retragerea lichidităţii se va propaga în întregul sistem bancar. Aceasta deja se întâmplă. Săptămâna trecută, Institutul Finanţelor Internaţionale a avertizat că pe pieţele emergente condiţiile de creditare s-au deteriorat accentuat. Unele componente ale indicatorului înregistrează cele mai slabe niveluri din cel puţin 2009. Hung Tran, directorul general al Institutului, spune că el nu „înghite“ ideea că riscurile de curs valutar nu mai sunt atât de mari cum erau în crizele din anii 1990. Hung crede că pieţele emergente, în special China, au tras deja în jos creşterea economiei mondial sub 3% anul acesta. Specialistul apreciază că lumea dezvoltată se îndreaptă spre o recesiune similară cu cea de la sfârşitul secolului trecut. Dacă nu se iau măsuri, impactul va fi mai puternic decât cel simţit de pieţele financiare asiatice la sfârşitul anilor ’90.

via | www.zf.ro

947 vizualizări

Data publicării:

18 Noiembrie /2015 10:00

Domeniu:

Noutăți

Etichete:

companii | Industria | economia | China

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon