17
11 2015
3138

Verificarea și corelarea informațiilor din declarația privind T.V.A. cu cele financiare (Partea III)

În această situație sumele din coloanele 4 și 8 din tabelul 4 reprezintă sumele din coloana 6 din tabelul 2 fără T.V.A., și, respectiv, suma din coloana 12 din tabelul 4 corespunde cu informația din coloana 10 tabelul 2.

În continuare vom efectua etapa de analiză a divergenților între volumul vînzărilor (clasa 6 din evidenta financiara) și volumul livrărilor (boxa 10 și, respectiv, boxa 11 din Declarația privind T.V.A.).

Tabelul 5
Analiza divergenților


PerioadaT.V.A.DiferențeVerificarea
divergenților
recalculat
din clasa 6
boxa 11*totalavansuriretururi
anii
precedenți***
alte
venituri
alte
diferențe
A123 (1-2)45678 (3-4-5+6-7)
6408734974688738873---0,00
7599926624562536253---0,00
8452515368784368436---0,00
97427471431-2843-52432400--0,00
107346070086-3374-2612-762-0,00
115216742805-9361-9361---0,00
127448171668-2813-2813---0,00
total420498425668517035322400762**00

*coloana 2 trebuie să coincidă cu boxa 11 din declarație T.V.A. corectată
** în cazul dat suma reprezintă livrări scutite de T.V.A. în baza prevederilor art. 103 din CF
*** În conformitate cu SNC Prezentarea situațiilor financiare:
Suma veniturilor din vînzări recunoscută în perioada de gestiune se ajustează cu valoarea produselor și mărfurilor returnate de cumpărători și/sau reducerile de preț la produse, mărfuri livrate și/sau servicii prestate, în aceiași perioadă de gestiune în care a avut loc livrarea.
Suma costului vînzărilor înregistrată în perioada de gestiune se ajustează cu valoarea contabilă a produselor/mărfurilor vîndute și returnate entității în aceiași perioadă de gestiune în care a avut loc livrarea.

De asemenea și SNC Venituri, veniturile din vînzarea bunurilor se ajustează prin stornarea valorii bunurilor returnate și/sau cu suma reducerii prețurilor acestora în cazul în care livrarea și returnarea (reducerea prețurilor) bunurilor au avut loc în aceiași perioadă de gestiune. În cazul în care vînzarea și returnarea (reducerea prețurilor) bunurilor au avut loc în perioade de gestiune diferite veniturile nu se ajustează, iar pierderile din returnarea bunurilor vîndute sau din reducerea prețurilor acestora se înregistrează ca cheltuieli curente sau se recuperează din contul provizioanelor constituite anterior în aceste scopuri.

Menționăm că pentru înregistrarea returnărilor este destinat contul 833 „Returnarea și reducerea prețurilor la bunurile vîndute” care este destinat generalizării informației privind returnarea și reducerea prețurilor la bunurile vîndute, și este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează valoarea bunurilor returnate și reducerile de prețuri la bunurile vîndute în corespondență cu creditul conturilor: 221, 223, 226, 544, 812 etc. În creditul contului 833 „Returnarea și reducerea prețurilor la bunurile vîndute” se înregistrează decontarea pierderilor din returnarea și reducerea prețurilor, precum și valoarea bunurilor returnate în corespondență cu debitul conturilor: 216, 217, 538, 712 etc.

Coloana 1 din tabelul 5 coincide cu coloana 11 din tabelul 4, și constituie suma totală T.V.A. aferent veniturilor în perioada analizată în studiu de caz.

Totodată menționăm că, pot fi divergențe în cazul T.V.A., care apar atît în cazul livrărilor, cît și procurărilor și/sau importurilor sau altor acțiuni aferente acestora, de exemplu, în cazul lipsurilor constatate la inventariere, pierderilor, furturilor altor acțiuni similare cînd apare obligația de recalculare a T.V.A.

Dacă în rezultatul verificărilor efectuate, de exemplu, înaintea prezentării12 Situațiilor financiare, s-au constatat divergente și/sau necorespunderi13 dintre datele (aferente volumului livrărilor/procurărilor și/sau valoarea T.V.A.) raportate deja în baza Declarațiilor T.V.A., atunci ar putea fi utile tabelele de mai jos pentru generalizarea tuturor corectărilor în declarațiile T.V.A., precum și după caz, în contabilitatea financiară conform prevederilor normative în vigoare.

Tabelul 6
Generalizarea informațiilor privind livrările


Perioada fiscalăInformația cu privire
la livrări de mărfuri
și servicii din Declarația
T.V.A. primară
Corectări aferente
livrărilor inclusiv
Informația cu privire
la livrări de mărfuri și
servicii din Declarația
T.V.A. corectată
Volumul
livrărilor
impozabile
cu
T.V.A.
T.V.A. aferent
livrărilor
respective
Volumul
livrărilor
T.V.A.
aferent
Volumul
livrărilor
T.V.A.
aferent
A123456
624872849746--24872849746
733197566395-750-15033122566245
826843553687--26843553687
935715571431--35715571431
1035168070336-1250-25035042970086
1121274542549128025621402642805
1235834271668--35834271668
total2129060425812-720-1442128340425668

Coloana 2 din tabelul 6 reprezintă suma T.V.A. aferentă livrărilor impozabile prezentate de agentul economic. Dacă în unele perioade au fost depistate erori (cazul nostru), astfel în urma corectărilor respective coloana 6 din tabelul 6 trebuie să coincidă cu coloana 1 tabelul 5 plus și/sau minus toate divergențele ce sunt necesar de ținut cont în cazul întocmirii Declarației T.V.A. sau cu coloana 2 tabelul 5 și respectiv boxa 11 din Declarația T.V.A. corectată.
Tabelul 7
Generalizarea informațiilor privind procurările


Perioada fiscalănformația cu 
privire la procurările 
de mărfuri și 
servicii 
din Declarația 
T.V.A. primară
Corectări 
aferente procurărilor
 inclusiv
Informația cu 
privire la procurări 
din Declarația T.V.A. corectată
Informația cu 
privire la importurile 
de mărfuri și servicii 
din Declarația T.V.A. primară
Corectări 
aferente 
importurilor inclusiv
Informația cu privire 
la importurile de 
mărfuri și servicii,
din Declarația T.V.A. primară
Volumul 
procurărilor impozabile
T.V.A. aferent 
procurărilor respective
Volumul procurărilorT.V.A.Volumul 
procurărilor
T.V.A.Volumul importurilorT.V.A.Volumul importurilorT.V.A.Volumul importurilorT.V.A.
A123456789101112
623129345504199,0079423149246298------
724004747339-3351,000236696473395056010112--5056010112
8196298392601,000196299392600-----
931218962397-1839,00-3263103506207113843527687--13843527687
1033777567320-1176,000336599673200-----
1131845663373-1593,000316863633735658911318--5658911318
1228503056676-1322,0065283708567420-----
total1921089381868-9081,005331912008382401245584491170024558449117


Tabelul 8
Analiza ajustărilor privind corectările necesare


Perioada
fiscală
Informația din
Declarația T.V.A.
primară
Ajustarea obligațiilor
privind T.V.A.
in funcție de
corectările efectuate
Boxa 17Boxa 18Boxa 19Boxa 21Boxa 17Boxa 18Boxa 19Boxa 21
A12346789
60455044241-673447-
70574518944-0462988794-
803926014427-05745114427-
9090083-18652039260-18326
101865267320-15636089757-15560
111563674690-477781832667320-47445
124777856676-32786*1556074690-32518
TOTAL8206643098527612114852474455674226668113849

Informațiile din tabelul 8, coloana 2 (boxa 18) reprezintă valorile din coloanele 2 și 8 din tabelul 7, dar coloana 7 (boxa 18 după efectuarea corectărilor) se determină prin asumarea coloanei 6 și 12 din tabelul 7.

Menționăm că, entitatea analizată a efectuat achitări în contul T.V.A. în iunie – 4 500 lei, iulie 9 000 lei, august – 15 000 lei, în total au fost achitate 28 500 lei.
Soldul final la finele perioadei de gestiune analizate, urmează să corespundă soldului contului contabil 534 și/sau, după caz, 225 cu unele divergențe14.

De exemplu, interconexiunea sumelor dintre evidența contabilă și evidența fiscală din studiul de caz prezentat, poate fi expus, precum:

  • în SI al SFS15 (soldul final pentru perioada de gestiune) pînă la prezentarea dărilor de seamă corectate constituie 888 lei (28 500 lei – 27 612 lei);
  • în evidența contabila pînă la corectări constituie 33 673 lei (430 985 lei + 28 500 lei – 425 812 lei); după corectări 34 350 lei (431 518 lei – 425 668 lei + 28 500 lei) diferența dintre 33 673 lei și 34 350 lei constituie valoarea erorilor livrărilor 144 lei și procurărilor 533 lei.


Suma T.V.A. din ultima lună (12-a) pînă la efectuarea corectărilor din boxa 21 constituie 32 786 lei, care poate fi verificată ca diferența dintre datele contabilității și soldul în SI al SFS (888 lei – 33 673 lei) sau prin eroare 677 lei (34 350 lei – 888 lei — 32 786 lei), menționăm din cauza rotunjirilor pot fi abateri.

Astfel obligația fiscală privind T.V.A. se modifica ca rezultat al corectărilor efectuate.

Întru promovarea și susținerea conformării voluntare ale contribuabililor, exista posibilitatea de a corecta informația respectiva și în declarațiile fiscale prin prezentarea dărilor de seama fiscale corectate în baza prevederilor art. 188 din CF. Darea de seamă fiscală corectată este versiunea dării de seamă fiscală precedentă.

Menționăm că, contribuabilul care descoperă că darea de seamă fiscală prezentată anterior conține o greșeală sau o omisiune are dreptul să prezinte o dare de seamă fiscală corectată, conform formularului și modului de întocmire în vigoare pentru darea de seamă fiscală care se corectează. Darea de seamă fiscală corectată nu va fi luată în considerare și, prin urmare, nu va fi modificată darea de seamă precedentă dacă cea corectată a fost prezentată:

  • după emiterea de către conducerea organului care exercită controlul a unei decizii scrise cu privire la inițierea efectuării unui control fiscal, al cărui obiect va fi și darea de seamă prezentată greșit sau cu omisiuni;
  • pe o perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea.


Întru generalizarea informațiilor prezentate mai sus accentuăm, că calitatea lucrului contabilului, precum și ușurarea acestuia depinde de cum acesta este organizat, de exemplu, prin elaborări de rapoarte suplimentare, prin modalități de verificări de sine stătător în special a aspectelor financiare cu cele fiscale, prin posibilități, după caz, de a face corectările corespunzătoare16 astfel organizarea poate fi un factor important în activitatea practicată zi de zi.

_______________________________________________

12 Conform SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, toate evenimentele care au loc între data raportării și data semnării situațiilor financiare care au influențat sau pot influența poziția financiară, performanța financiară sau fluxul de numerar al entității reprezintă evenimente ulterioare. Evenimentele ulterioare datei raportării includ:
evenimente ulterioare care conduc la ajustarea situațiilor financiare – evenimente ce confirmă condițiile care au existat la data raportării.
evenimente ulterioare care nu conduc la ajustarea situațiilor financiare – evenimente care indică asupra condițiilor apărute după data raportării.

13 Menționăm că, conform SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare” pct. 26, erorile contabile pot apărea la contabilizarea și prezentarea elementelor (obiectelor) contabile în urma: aplicării incorecte a prevederilor sistemului de reglementare normativă a contabilității și politicilor contabile; comiterii greșelilor de calcul; neînregistrării, înregistrării multiple și/sau interpretării greșite a faptelor economice; fraudelor și delapidărilor.
Totodată, pct. 27 din prezentul standard nu se tratează ca erori modificările politicilor și estimărilor contabile, lipsurile și plusurile de active și datorii constatate la inventariere, sumele amenzilor, penalităților și despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat, pierderile aferente producției rebutate care a fost fabricată în anii precedenți, sumele creanțelor compromise și datoriilor expirate decontate, abaterile costului efectiv al activelor de la cel normativ, primele calculate spre plată în perioada de gestiune curentă, conform rezultatelor activității entității în anii precedenți, pierderile aferente returnării activelor livrate în anii precedenți, sumele reducerilor de preț, disconturilor și rabaturilor acordate/primite în perioada de gestiune pentru livrările/achizițiile efectuate în anii precedenți.
Corectarea erorilor contabile este condiționată de faptul dacă acestea sînt semnificative sau nesemnificative. O eroare contabilă se tratează ca semnificativă dacă ea individual sau în comun cu alte erori din aceeași perioadă de gestiune poate influența deciziile economice ale utilizatorilor, luate în baza situațiilor financiare.
Corectarea erorilor comise în perioadele de gestiune precedente se efectuează în felul următor:
în cazul depistării erorii care condiționează apariția profitului perioadelor precedente − se înregistrează ca majorare a creanțelor sau altor active, diminuare a datoriilor, amortizării sau deprecierii activelor concomitent cu majorarea corecțiilor rezultatelor perioadelor precedente
în cazul depistării erorii care condiționează apariția pierderii perioadelor precedente − se înregistrează ca diminuare a corecțiilor rezultatelor perioadelor precedente concomitent cu diminuarea creanțelor sau altor active, majorarea datoriilor, amortizării sau deprecierii activelor.
Corectarea erorilor comise în perioadele de gestiune precedente nu determină modificarea și prezentarea repetată a situațiilor financiare ale anilor precedenți, precum și nu cere corectarea informațiilor comparative prezentate în situațiile financiare ale perioadei de gestiune curente. În cazul erorii semnificative, informațiile comparative corectate prin retratarea retroactivă se prezintă în notele la situațiile financiare, dacă efectul retratării retroactive este semnificativ.

14 În prezentul articol au fost analizate numai unele diferențe din cadrul livrărilor, diferențele din cadrul procurărilor nu au fost descrise. Totodată menționăm că in articol au fost făcute unele rotunjiri aferent sumelor prezentate în calcule.

15 În altă ordine de idei, întru verificarea corectitudinii calculării și achitării obligației fiscale privind T.V.A. declarate, pot fi utilizate posibilitățile serviciilor electronice prestate de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) prin intermediul Contului Curent al Contribuabilului, utilizînd rapoartele generalizătoare și/sau detaliate aferente capitolului bugetar 11501 precum și 11503 (în cazul în care entitatea beneficiază de restituirea T.V.A. din buget).
În sistemul informațional (SI) al SFS, informația detaliata, este disponibila începând cu perioada 01.01.2013. Intru determinarea obligației fiscale (anuale, trimestriale etc.) se analizează situația cu privire la:
soldul inițial, care poate fi:
debitor, ce semnifica restanta înregistrată, sau;
creditor, ce semnifică supraplată înregistrată.
rulajele perioadei de gestiune și
soldul final, care poate fi debitor sau creditor.

16 Întru generalizarea informațiilor prezentate mai sus accentuăm că, în urma verificării a aspectelor financiare cu cele fiscale, după caz, pot fi făcute corectările corespunzătoare. Politica de administrare fiscală spre care tinde SFS este îndreptată spre asigurarea comodității contribuabililor, minimizarea costurilor activităților de raportare fiscală pentru mediul de afaceri, soluționarea problemelor de ordin fiscal cu care se confruntă contribuabilii, toate acestea avînd drept scopuri generale educarea civismului fiscal al populației și sporirea eficienței activității instituției.
Întru atingerea scopurilor stabilite, au fost efectuate o serie de modificări legislative ce au ca scop aprecierea calitativă și cantitativă a pragului de semnificație a încălcării fiscale ce reprezintă temeiul tragerii la răspundere pentru încălcarea fiscală. Noțiunea de încălcare fiscală este definită ca acțiune sau inacțiune, exprimată prin neîndeplinire sau îndeplinire neadecvată a prevederilor legislației fiscale, prin încălcare a drepturilor și intereselor legitime ale participanților la raporturile fiscale, pentru care este prevăzută răspundere în conformitate cu Codul Fiscal Titlul V „Administrarea fiscală”.
Tragerea la răspundere pentru încălcare fiscală înseamnă aplicarea de către organul fiscal, în condițiile prevăzute de legislația fiscală, a unor sancțiuni față de persoanele care au săvîrșit încălcări fiscale.
Astfel, în redacția nouă a articolului 231 „Noțiunea și temeiurile tragerii la răspundere pentru încălcarea fiscală” CF, încălcarea fiscală se califică după cum urmează:
încălcare fiscală nesemnificativă;
încălcare fiscală semnificativă.
Pentru încălcarea fiscală nesemnificativă, pragul de semnificație este stabilit in funcție de cel puțin un criteriu menționat mai jos:
Suma impozitului sau taxei stabilit pentru fiecare perioadă fiscală în parte în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării acestora în sumă de:
100 lei pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător;
1000 lei pentru contribuabilii care desfășoară activitate de întreprinzător
A fost comisă pentru prima dată, in cazurile în care încălcarea nu cade sub incidența alin. (5) lit. b) din art. 231 CF. Dar sub incidența lit. b) nu cad încălcările fiscale pentru care este prevăzută răspunderea la art. 2541 „Nerespectarea reglementărilor din domeniul transporturilor auto de călători. Neeliberarea biletelor de călătorie”, art. 255 „Neprezentarea informației despre sediu”, art. 260 (1)-(3) „Nerespectarea modului de întocmire, de prezentare a dării de seamă fiscale și a facturii fiscale, precum și neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale”, art. 2601 „Încălcarea modului de prezentare de contribuabil a documentelor privind plățile și/sau impozitele reținute”.
Încălcări fiscale semnificative sunt toate tipurile de încălcări fiscale pentru care sunt prevăzute răspunderea în Titlul V al Codului Fiscal, cu excepția încălcărilor fiscale nesemnificative.
Sancțiunea fiscală este o măsură cu caracter punitiv și se aplică pentru a preveni săvîrșirea unor noi încălcări, pentru educarea contribuabililor în spiritul respectării legii. Pentru încălcarea fiscală poate fi aplicată sancțiunea fiscală sub formă de avertizare sau amendă. Avertizarea se aplică pentru încălcarea fiscală nesemnificativă iar amenda – pentru încălcările fiscale semnificative.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.