O instituție medico-sanitară (IMS) privată a acționat în judecată furnizorul de energie electrică pentru încălcarea parametrilor de calitate, fiind înregistrat un salt al tensiunii curentului electric şi ulterioarele variații ale acestei tensiuni (de la 180V până la 270V), după care s-au produs întreruperi ale furnizării energiei electrice în aceeaşi zi. Ca rezultat, au fost defectate mai multe dispozitive electrice (receptoare), inclusiv medicale, iar pentru reparația acestora IMS a suportat cheltuieli în sumă de peste 84 mii lei.   Problemele generate de furnizarea necalitativă a energiei electrice au fost reclamate în aceeaşi zi furnizorului, iar ulterior aceste reclamații au fost completate în repetate rânduri, fapt confirmat prin scrisori adresate furnizorului de electricitate, inclusiv actele confirmative ale prejudiciului cauzat ca efect al saltului de tensiune.

Pe rolul Judecătoriei Chișinău se află o cauză penală privind învinuirea unei persoane de comiterea infracțiunii de escrocherie. În cadrul urmăririi penale, avocatul inculpatului a înaintat cereri prin care a solicitat ridicarea mai multor acte originale de la partea vătămată și a formulat o cerere prin care a solicitat implicarea instanței în obținerea probelor, în special prin a-i cere Serviciului Fiscal de Stat (SFS) să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace bănești la situația din 1 ianuarie 2012, depusă de către partea vătămată. Documentele au fost solicitate cu scopul de a efectua o expertiză grafoscopică pentru a demonstra că înscrisurile nu au fost semnate la data declarată de partea vătămată, fiind fictive și neavând la bază o tranzacție reală de împrumut.

Astăzi, 24 august 2020, intră în vigoare noi prevederi ce țin de procedura de primire și de soluționare a plângerilor de către Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP).   Astfel, începând de astăzi,  în cazul în care persoanele fizice (în continuare - subiectul de date cu caracter personal) consideră că prelucrarea datelor sale nu este conformă cu cerinţele Legii privind protecţia datelor cu caracter personal nr. 133/2011, pot înainta CNPDCP  o plângere în termen de 30 de zile din momentul depistării încălcării, cu realizarea în prealabil, după caz, a drepturilor prevăzute la art. 12, 13, 14, 16 și 17.

Regula generală în privința perioadei fiscale cu privire la impozitul pe venit este că o perioadă fiscală privind impozitul pe venit reprezintă anul calendaristic, la încheierea căruia se determină venitul impozabil și se calculează suma impozitului care trebuie achitată.   Pentru întreprinderile nou-create, perioadă fiscală se consideră perioada de la data înregistrării întreprinderii până la finele anului calendaristic. În anumite situații sunt prevăzute reguli speciale privind determinarea perioadei fiscale referitor la impozitul pe venit, și anume:

SRL XXX rezidentă a Republicii Moldova a contractat o companie de consultanță din străinătate pentru ca să-i ofere consultanță  juridică pentru un litigiu cu un alt agent economic care îl avea în străinătate. Totodată, suplimentar a contractat și un avocat pentru ca să-i reprezinte eventualele interese în instanțele de judecată din străinătate.   Pentru ambele contracte încheiate, atât cu compania de consultață, cât și cu avocatul,  compania din RM a convenit ca să le achite un avans în sumă de 3 000 euro pentru fiecare. La efectuarea avansurilor în străinătate, compania din Republica Moldova dorește să știe dacă apare obligația de achitare a TVA pentru avansul achitat pentru serviciile juridice prestate de compania din străinătate și de avocatul nerezident?

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Prin Legea nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, au fost operate mai multe modificări la Codul civil (CC), care au intrat în vigoare la 1 martie 2019, în mare parte. Modificările operate nu au ocolit nici prevederile privind preluarea datoriei.   Conform noilor modificări Secțiunea din CC „Preluarea datoriei” este expusă în redacție nouă și oferă o reglementare mai detaliată și comprehensivă a instituției preluării datoriei. Una din cele mai importante modificări vizează specificarea expresă a tipurilor preluării datoriei.