Din practica fiscală a ultimilor ani se observă o creștere a numărului agenţilor economici care prestează servicii de transport auto de mărfuri sau de pasageri și servicii de expediție, mulți dintre care activează în domeniul serviciilor de transport auto internațional. Un specific fiscal din punct de vedere a impozitării serviciilor de transport internațional este aplicarea TVA la cota zero în corespundere cu art. 104(a) din Titlul III al Codului fiscal și, respectiv, dreptul la restituirea TVA în baza art. 101(5) din Codul fiscal și Regulamentul privind restituirea TVA aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1024 din 01.11.2010. Reieșind din acest specific, corectitudinea calculării și declarării sumelor TVA de acești agenți economici reprezintă un risc sporit, care urmează a fi supus verificării minuțioase din partea organelor fiscale. De menţionat că, potrivit art. 3 din Codul transporturilor auto, aprobat prin Legea nr. 116-XIV din 29.07.1998, transportul internaţional este o operaţiune de transport de călători, bagaje şi mărfuri care se execută cu un autovehicul în afara sau din afara hotarelor Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 alin.(1) din Codul fiscal reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Законом №. 194 из 15.07.2010 о внесении поправок в Налоговый кодекс № 1163-XIII от 24 апреля 1997 были внесены изменения в ст. 103 (7) Налогового кодекса, согласно которым определены условия для предприятий и организаций обществ слепых, глухих и обществ инвалидов для предоставления освобождения от НДС на импорт сырья, материалов, комплектующих изделий и принадлежностей, необходимых для процесса производства собственной продукции. Статья была дополнена следующим текстом: «согласно списку и в порядке, установленном Правительством».

Prin Legea RM nr. 194 din 15.07.2010 „Pentru modificarea şi completarea Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997” au fost operate modificări la prevederile art. 103 (7) din Codul Fiscal, fiind stabilite condiţiile de beneficiere de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor orbilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor a scutirii de TVA la importul materiei prime, materialelor, articolelor de completare şi accesoriilor necesare procesului propriu de producţie şi anume articolul a fost completat cu următorul conţinut: „conform listei şi în modul stabilit de Guvern”.

Procedura ce ţine de restituirea aferentă investiţiilor (cheltuielilor) capitale prevede două cazuri de efectuare a ei. I. Primul caz privind restituirea sumelor TVA ce ţin de investiţiile (cheltuielile) capitale este specific situaţiilor cînd solicitantul cere restituirea TVA pentru procurările ce reprezintă obiecte ale investiţiilor capitale, efectuate în perioada cînd el deţine statutul de plătitor al TVA.

În conformitate cu prevederile art. 290 lit. e) din Titlul VII „Taxele locale” al Codului fiscal (în continuare – CF), subiecţi ai impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială sunt persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială. Obiectul impunerii cu taxa sus-menţionată îl constituie unitatea comercială şi/sau de prestări servicii de deservire socială, care potrivit art. 288 alin. 4 al CF, include unitatea de comerţ cu amănuntul, cu ridicata, de alimentaţie publică şi/sau de prestări servicii de deservire socială. Calificarea unităţilor de comerţ, inclusiv determinarea faptului dacă acestea formează o singură unitate de comerţ sau unităţi de comerţ distincte, este prerogativa autorităţii administraţiei publice locale, care sub aspect legal reprezintă autoritatea investită cu atribuţii de eliberare a autorizaţiilor de amplasare a unor astfel de unităţi.

IFS teritoriale Direcţia administrarea contribuabililor mari Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, cu referinţă la unele aspecte ce ţin de administrarea taxei pentru apă, pentru informare şi călăuză în activitate, comunică următoarele. În conformitate cu prevederile art. 303 al Codului fiscal, obiectul impunerii cu taxa pentru apă îl constituie: volumul de apă extras din fondul apelor, cu excepţia celui pentru care nu se aplică taxa pentru apă;volumul de apă utilizat de hidrocentrale. În baza prevederilor art. 306 al Codului fiscal, taxa nu se aplică pentru: apa extrasă din subsol concomitent cu minereurile utile sau extrasă pentru prevenirea (lichidarea) acţiunii dăunătoare a acestor ape;apa extrasă şi livrată populaţiei, autorităţilor publice şi instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile;apa extrasă pentru stingerea incendiilor sau livrată pentru aceste scopuri;apa extrasă de întreprinderile societăţilor orbilor, surzilor, invalizilor şi instituţiile medico-sanitare publice sau livrată acestora;apa extrasă de întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar sau livrată acestora.