Asociaţia, în calitatea sa de persoană juridică, este proprietar al unui bun imobil cu destinaţie nelocativă şi, drept urmare, reieșind din prevederile art. 277 alin. (1) lit. a) al Codului fiscal, apare ca subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare. Totodată, se constată că, potrivit prevederilor art. 283 alin. (1) lit. s) din Codul fiscal, de plata impozitului pe bunurile imobiliare sunt scutite organizaţiile necomerciale, care corespund cerinţelor art. 52 al acestuia, în cadrul cărora funcţionează instituţiile de asistenţă socială. Drept urmare, ţinînd cont de faptul că Asociaţia, conform prevederilor art. 52 din Codul Fiscal, este scutită de plata impozitul pe venit, apare întrebarea dacă poate beneficia aceasta de scutiri şi la plata impozitului pe bunurile imobiliare?

Ca urmare a acestei comercializări, survin obligaţii aferente T.V.A. şi de eliberare a facturii fiscale? În cazul în care o parte (mandant) împuterniceşte cealaltă parte (mandatar) de a o reprezenta la încheierea de acte juridice, iar aceasta, prin acceptarea mandatului, se obligă să acţioneze în numele şi pe contul mandantului, potrivit art. 1030 alin. (1) din Codul civil, reprezintă contract de mandat.

În conformitate cu art. 1181 din Codul fiscal, în Registrul general electronic al facturilor fiscale se introduc facturile fiscale eliberate în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile depăşeşte suma de:

Potrivit prevederilor art. 1181 din Codul fiscal, factura fiscală eliberată, ce corespunde cerinţelor menţionate la acest articol, se supune înregistrării obligatorii de către furnizor în Registrul general electronic al facturilor fiscale. Potrivit alineatului (11) al articolului menţionat, factura fiscală eliberată urmează să fie înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect şi reprezintă o sursă importantă de venit la bugetul de stat. Taxa pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) este un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate, care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

În conformitate cu prevederile art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. La active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor se atribuie activele a căror uzură se raportează la costul produselor fabricate, serviciilor prestate şi/sau lucrărilor executate. Pentru a beneficia de facilitatea fiscală dată, aceste active materiale pe termen lung nu pot fi comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pe parcursul a 3 ani din data validării declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii. În cazul în care aceste active materiale pe termen lung se comercializează, se transmit în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pînă la expirarea a 3 ani, T.V.A. se va calcula şi achita de la valoarea de intrare a acestora. Totodată, modul de aplicare a facilităţilor fiscale menţionate este stabilit în Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale stabilite în art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 şi art.28 lit.q2) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.145 din 26.02.2014 (Monitorul Oficial nr.49-52/158 din 28.02.2014).

I. Toate persoanele juridice au posibilitatea de a depune rapoartele fiscale cu aplicarea semnăturii digitale sau semnăturii electronice de autentificare. «Declaraţie electronică» reprezintă un instrument eficient de creare, verificare şi transmitere a rapoartelor fiscale prin intermediul reţelei internet, fără necesitate de deplasare la organul fiscal. De asemenea, oferă posibilitatea de a importa rapoartele fiscale pregătite preventiv în programele de evidenţă contabilă a contribuabililor (accesează modulul ”Convertor Declaraţie electronică”).

În conformitate cu art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi conform art.112, li se permite trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai TVA pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Dreptul la trecerea în cont a TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate se asigură în baza documentelor specificate de alineatul (6) al articolului menţionat.

Subiecţi ai impunerii cu taxa pentru parcare sunt per-soanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează contra plată servicii de parcare a mijloacelor de transport pe un teritoriu special sau în construcţii speciale (parcări), destinate garării şi păstrării mijloacelor de transport. Prin urmare, subiecţii unităţile comerciale ale cărora, pe lîngă comercializarea nemijlocită a mărfurilor, prestează consumatorilor servicii suplimentare de organizare a locurilor de parcare, nu apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru parcare.

Potrivit art. 282 alin. (5) din Codul fiscal, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) achită impozitul pe bunurile imobiliare la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la locul amplasării obiectelor impunerii.

Potrivit prevederilor art. 302 al Codului fiscal, subiecţii impunerii cu taxa pentru apă sunt persoanele juridice şi fizice înregistrate în calitate de întreprinzători, care extrag apă din fondul apelor şi cele care utilizează apa la hidrocentrale.

Referindu-ne la obligaţia de înregistrare a facturii fiscale în Registrul electronic nominalizat, vom menţiona că aceasta este stabilită de art. 1181 din CF. În conformitate cu acesta, factura fiscală, eliberată în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu T.V.A. depăşeşte suma de 100 000 lei, se supune înregistrării obligatorii de către furnizorul subiect al impunerii cu T.V.A. în Registrul general electronic al facturilor fiscale, în forma şi modul stabilit de IFPS.

În Monitorul Oficial din 14 noiembrie, a fost publicată Hotărîrea Guvernului nr. 924 din 12.11.2014, potrivit căreia, au fost efectuate modificări și completări în punctul 32 subpunctul 1, al Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.93 din 1 februarie 2013.

Dl LEHMANN este un jurist şi deţine titlul de master în drept, precum şi un titlu de master cu studii aprofundate în domeniul T.V.A… Înainte de a lucra în cadrul Administraţiei Fiscale Federale a Elveţiei, Secţia Principală T.V.A., a activat în calitate de consultant pe problemele T.V.A… Sumar În scopul reducerii poverii administrative şi simplificării procedurii de completare a declaraţiilor privind T.V.A. pentru întreprinderile mici şi mijlocii, în Elveţia a fost implementată, prin Ordonanţa privind T.V.A. din 1995, metoda cotei fiscale nete. De atunci, legislaţia privind T.V.A. a fost ajustată prin implementarea, în anul 2001, a Legii privind T.V.A. şi a Legii privind T.V.A. revizuite în anul 2010. Odată cu cea de a doua revizuire a Legii privind T.V.A. au fost majorate plafoanele în aşa mod, încît mai mulţi subiecţi ai impunerii să deţina dreptul de a folosi cota fiscală netă. Cotele fiscale nete se calculează pentru fiecare sector sau ramură a economiei. Acestea se stabilesc de către Administraţia Fiscală Federală a Elveţiei (AFF) în urma consultării asociaţiilor din industria în cauză. În scopul asigurării acurateţii cotelor fiscale nete, Oficiul Federal de Audit al Elveţiei1 revizuieşte cu regularitate oportunitatea şi corectitudinea acestora.

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (1) din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici, care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali.

Persoanele fizice-cetăţeni achită impozitul pe bunurile imobiliare integral la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la locul amplasării obiectelor impunerii (art. 282 alin. (5) din Codul fiscal şi art.4 alin.10 al Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000).

În temeiul art. 92 alin. (9), alin. (11) și art. 22611 alin. (9) din Codul fiscal s-a aprobat Ordinul IFPS nr. 1472 din 16.10.2014 „Cu privire la modificarea şi completarea Ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.16 din 14.01.2013”, publicat în Monitorul Oficial nr. 358-363 din 4 decembrie 2014, care poate fi accesat pe site-ul Serviciului Fiscal de Stat www.fisc.md, compartimentul „Legislația fiscală”, categoria „Acte normative”, „Ordine”.

Potrivit prevederilor Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 174 din 25.12.1997, veniturile din activitatea operaţională se înregistrează la conturile contabile 611 „Venituri din vînzări” şi 612 „Alte venituri operaţionale”.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcţia marilor contribuabili Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pentru informare şi călăuză în activitate aduce la cunostinţă că, începînd cu 20 aprilie 2011, administrarea impozitului privat se realizează în temeiul prevederilor art. 11 al Legii bugetului de stat pe anul 2011 nr. 52 din 31.03.2011 (Monitorul Oficial 63-64/151 din 20.04.2011). În acest sens, legislaţia prevede următoarele: subiecţi ai impunerii cu impozitul privat sînt persoanele juridice şi persoanele fizice din Republica Moldova, precum şi persoanele juridice şi persoanele fizice străine, cărora, în procesul privatizării, li se dau în proprietate privată bunuri proprietate publică;obiecte ale impunerii cu impozitul privat sînt bunurile proprietate publică, inclusiv acţiunile;

În cazul în care obiectul impunerii existent a fost lichidat, demolat sau distrus complet, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează pînă la momentul radierii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare din registrul bunurilor imobile sau pînă la momentul încetării exercitării de către persoană a dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare (art. 281 alin. (4) din Codul fiscal).