Trei parcuri solare fotovoltaice cu o capacitate totală de 28 MW vor fi construite în Republica Moldova. Proiectul planului investițional a fost prezentat de către ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean, în cadrul unei vizite de lucru la cel mai mare parc solar fotovoltaic din Republica Moldova – Fly Ren, fiind discutate cu administrația companiei despre capacitățile de producere a parcului, problemele și impedimentele cu care se confruntă entitatea la momentul actual.   Potrivit reprezentanților Fly Ren, parcul solar are o capacitate de 1MW și este situat pe o suprafață de aproximativ 2 ha. Pe teritoriul acestuia sunt amplasate circa 3700 de panouri solare, care pe parcursul unui an calendaristic generează 1,2 mil. kWh. În perspectivă compania intenționează să construiască încă trei parcuri fotovoltaice: la Bulboaca, Cărpineni și Nisporeni.

„Guvernul Republicii Moldova a fost consecvent în consolidarea sectorului TIC în ultimii ani, elaborând o serie de politici pentru susținerea sectorului. Doar câteva dintre aceste măsuri de impact sunt „Strategia Moldova Digitală 2020”, două documente de politici dedicate creșterii competitivității industriei IT și promovarea inovației digitale, Legea privind parcurile IT și IT Viza. Un rol special în acest domeniu îi revine startup-urilor tehnologice, care sunt un motor pentru promovarea inovației digitale. În acest sens încurajez antreprenorii și potențialii investitori să dezvolte și să promoveze soluții digitale adaptate la piața actuală, iar noi vom munci și în continuare pentru a elabora instrumente de susținere în acest sens și a elimina constrângerile existente”, a declarat Anatol Usatîi, ministrul Economiei și Infrastructurii, în cadrul evenimentului de deschidere „Moldova Startup Week 2020”, care are loc în perioada 16-20 noiembrie.

Centrul de Apel din cadrul Instituției Publice Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a oferit suport pentru Comisia Electorală Centrală (CEC) în perioada alegerilor prezidențiale din anul curent. Astfel, acest proiect a fost o nouă provocare pentru instituție, similar campaniilor electorale din anii precedenți, dintre cele mai recente fiind Referendumul și Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.   În perioada care a marcat acest scrutin cea mai mare problemă cu care s-au confruntat CTIF și cu care se ciocnește toată lumea a fost respectarea normelor de prevenire a răspândirii COVID-19: protejarea individuală (purtarea măștilor), respectarea distanței sociale și dezinfectarea în permanență a spațiului de lucru.

Astăzi, 15 decembrie 2020,  a avut loc inaugurarea oficială a expoziției Expo Business Moldova 2020 cu sloganul „Ai încredere în produsele noastre”, fiind și prima expoziție virtuală desfășurată în Republica Moldova. Expoziția se desfășoară pe o platformă nouă, unică de acest gen pentru țara noastră, concepută de Camera de Comerț și Industrie cu suportul partenerilor de dezvoltare.    Luând în considerare situația creată de Covid-19 în toată lumea, formatul virtual al expoziției va permite contactarea potențialilor investitori și parteneri străini și va contribui la încheierea acordurilor noi de colaborare, amplificarea celor existente și crearea posibilității de export.

În perioada 19-20 noiembrie curent, în țara noastră s-a desfășurat un important eveniment consacrat mediului de afaceri, promovării exporturilor și atragerii investițiilor – Moldova Business Week 2020. În condițiile impuse de pandemie, ediția din acest an a avut loc în format online, cu participarea a circa 1200 de reprezentanți ai asociațiilor de business, fondurilor investiționale, camerelor de comerț, investitorilor străini și oameni de afaceri din 70 de țări.   Organizatorii au oferit și paneluri de discuții, în calitate de experți fiind invitați specialiști internaționali și locali din diferite domenii.

Mâine, 6 decembrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 360-366 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova: Hotărâre privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului (nr. 72, 29 noiembrie 2019)

Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023), elaborat de Ministerul Finanțelor, este propus de autoritate pentru consultări publice, termenul-limită pentru propuneri asupra proiectului fiind stabilită data de 20 noiembrie 2022. În continuare prezentăm principalele prevederi incluse în document.

Unul din angajaţii întreprinderii care în septembrie  2019 a fost eliberat din serviciu s-a adresat în instanţa de judecată. În luna mai 2021 a fost emisă hotărârea instanței prin care este dispusă restabilirea persoanei și achitarea de către întreprindere în beneficiul persoanei a unei sume în mărimea salariului mediu pe toată perioada de lipsă forţată de la serviciu. La etapa dată întreprinderea nu va achita suma respectivă, deoarece intenționează să atace hotărârea în instanțele superioare. Însă, potrivit aceleiași hotărâri, întreprinderea se obligă în conformitate cu art. 256 al Codului de procedură civilă să achite un salariu mediu care este stipulat că se execută imediat. Cum urmează a fi declarată această sumă în tabelul nr. 2 al Dării de seamă IPC21? Persoana urmează a fi reangajată începând cu luna iunie 2021.

Dezvoltarea Registrului de Stat al Controalelor (în continuare – RSC), îmbunătățirea analizei impactului de reglementare pentru actele normative noi și dezvoltarea continuă a Ghișeului Unic pentru eliberarea actelor permisive sunt doar unele dintre serviciile modernizate pe parcursul anului 2020, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Eficientizarea utilizării Registrului de Stat al Controalelor. Această resursă informaţională specializată a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate, dar implementarea Registrului a decurs neuniform din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea RSC, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită

La 1 august 2019, s-a împlinit un an de la finalizarea procesului de reorganizare a întreprinderilor de stat „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform” din subordinea Ministerului Finanțelor, prin transformarea „Fintehinform” în Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și fuziunea celorlalte două întreprinderi cu CTIF, instituție care a preluat, conform Hotărârii Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, drepturile, obligațiile și funcțiile celor trei entități. Cu acest prilej, corespondentul nostru a discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre bilanțul activităților noii instituții, preocupările curente și proiectele ei de viitor.

În ședința de ieri, 30 noiembrie 2020, Executivul a examinat și a aprobat proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) și proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2021 (FAOAM).   Documentul prevede că contribuţia de asigurări sociale de stat (CAS) obligatorii în sumă fixă anuală (taxa fixă anuală) la BASS va constitui 11331 de lei (pentru plătitorii specificați la pct.1.6, 1.7 şi 1.8 din anexa nr.1 la Legea nr.489/1999) și de 24255 de lei – pentru plătitorii specificaţi la pct.1.61 din aceeași anexă. Pentru plătitori şi în condiţiile specificate la pct.1.9 CAS se stabileşte în mărime de 2886 de lei.

Angajatorul este obligat să creeze condiţiile necesare şi să favorizeze formarea profesională a salariaţilor care studiază în instituţii de învăţământ, fără scoatere din activitate

Dreptul de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaților aleși în aceste organe și neeliberați de la locul de muncă de bază va fi exclus. Executivul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, Codul muncii (CM) va fi completat cu prevederi ce țin de drepturile organelor sindicale. Cu toate că va fi exclusă obligativitatea acordului organului sindical la concedierea salariaților menționați, aceștia vor avea în continuare suficiente garanții legale ce le vor asigura protecția intereselor (cum ar fi consultarea prealabilă a organului sindical din unitate în cazul concedierii membrilor de sindicat). Totodată, proiectul prevede excluderea normei juridice prin care, în momentul de față, nu se admite concedierea salariaților care au fost aleși în organele sindicale timp de 2 ani după expirarea mandatului.

Prin intermediul Programului „Facilitatea de Creditare a Tinerilor”, lansat în anul 2019 de Ministerul Finanțelor, au fost finanțate până în prezent 180 de afaceri ale tinerilor antreprenori, în sumă totală de 114,2 milioane lei. În primul trimestru al anului 2020 au fost creditate 33 de sub-proiecte în valoare de 19,4 milioane lei. Programul deja s-a extins în 34 de raioane ale țării și are acoperire națională prin filialele a 8 institutii financiare participante partenere.

Termenul de valabilitate a certificatelor de atestare tehnico-profesională a specialiştilor cu activităţi în construcţii va fi extins până la efectuarea instruirii şi atestării acestora în termen de 6 luni din momentul reluării activității de instruire şi a comisiilor de atestare. Extinderea termenului este propusă în contextul declarării stării de urgență în sănătate publică în perioada 16 mai – 30 iunie 2020 prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.10 din 15 mai 2020. Proiectul cu privire la reglementarea unor aspecte ce țin atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activități în construcții este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Comitetul de supraveghere al Programului „Femei în Afaceri” a aprobat în regim online, câștigătoarele celui de-al 5-lea Concurs de granturi mici.  La competiție s-au înscris 156 de antreprenoare din toate regiunile țării,  72 dintre acestea au fost selectate pentru finanțare nerambursabilă. Valoarea totală a granturilor va constitui 9,02 mil. lei, ceea ce va stimula investiții în economia națională de circa 15 mil. lei.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului comunică că proiectului regional EU4 Environment va fi lansat vineri, 12 aprilie 2019. În cadrul evenimentului de lansare vor fi prezentate acțiunile proiectului EU4 Environment și prioritățile de implementare în Republica Moldova, în perioada anilor 2019–2022. Scopul proiectului este promovarea și implementarea principiului economiei verzi, care stă la baza dezvoltării mai multor domenii de aplicare în țara noastră pentru următorul deceniu. Acestea își găsesc reflectarea în principalele documente de politici ale Guvernului și, în special, în Strategia Națională de Dezvoltare Moldova – 2030.

Republica Moldova se numără printre cele peste 100 de state care au răspuns apelului global de a participa la redresarea sectorului turismului post-pandemie. Astfel, 4 soluții inovatoare propuse de țara noastră vor completa lista celor peste 1000 de proiecte înscrise în campania „Healing Solutions Tourism Challenge” lansată de Organizația Mondială a Turismului (OMT). Inițiativa OMT constă într-un apel de a crea soluții care ar putea contribui la refacerea rapidă a industriei. Campania se desfășoară în contextul în care, la nivel global, sectorul turismului se confruntă cu cele mai mari pierderi cauzate de COVID-19. În Moldova campania este susținută de Agenția de Investiții și mediul asociativ, reprezentat de Proiectul TEKWILL.

Peste 76 mil. lei din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională vor fi alocați, în anul 2019, pentru implementarea a 10 proiecte în Regiunea de Dezvoltare Nord, comunică ADR NORD. Astfel, sursele vor fi alocate pentru implementarea următoarelor proiecte: 1. Asigurarea orașului Fălești cu apă din râul Prut 2 — aprovizionare cu apă și sanitație 2. Apă pentru viață în Regiunea de Nord, raioanele Florești și Soroca — aprovizionare cu apă și sanitație 3. Construcția sistemelor de alimentare cu apă în 10 localități din lunca râului Prut, raionul Glodeni. Etapa I — comuna Cuhnești și comuna Balatina — aprovizionare cu apă și sanitație

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a semnat ieri Memorandumul de Înțelegere între Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al Regatului Țărilor de Jos cu privire la cooperare tehnică, în cadrul unei întrevederi cu Șeful Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, Floris van Eijik. Serghei Pușcuța a exprimat gratitudine Regatului Țărilor de Jos pentru suportul constant acordat Republicii Moldova prin intermediul diverselor proiecte, menționând că scopul Memorandumului este facilitarea schimbului de cunoştinţe, experienţă şi expertiză tehnică între reprezentanţii celor 2 instituții, precum şi alte instituţii relevante implicate în domeniul finanţelor publice. La rândul său, Șeful Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, Floris van Eijik a reiterat deschiderea țării sale de a acorda suport Republicii Moldova în continuare și de a implementa noi proiecte reciproc avantajoase. Precizăm că, Memorandumul de Înţelegere între Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Ministerul Finanțelor al Regatului Ţărilor de Jos cu privire la cooperarea tehnică a fost semnat prima dată la Haga la 28 mai 2010, iar una din clauze a prevăzut reînnoirea ulterioară a Memorandumului la data expirării acestuia. Activitățile în baza acestui Memorandum sunt descrise în Programele anuale de Cooperare Bilaterală, care se aprobă de către părți la începutul fiecărui an.