Odată cu elaborarea și adoptarea Legii nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (în continuare - FGDSB), în calitate de persoană juridică de drept public, i-au fost atribuite noi competențe și atribuții, printre care se evidențiază – administrarea Fondului de rezoluție bancară, scopul

Reglementarea activității de subvenţionare în agricultură şi mediul rural se realizează potrivit Legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural nr. 276/2016 (Legea nr. 276/2016), legii bugetului de stat pe anul respectiv, hotărârilor de Guvern, precum şi prin actele normative ale autorităţilor administrației publice centrale, aprobate în limita competenţelor stabilite de prevederile Legii nr. 276/2016. Unele hotărâri de Guvern vor fi menționate în continuare.

Turismul ca domeniu economic, în ultimii 5 ani, își accelerează ritmurile de dezvoltare în Republica Moldova. Tot mai mulți agenți economici doresc să practice acest gen de activitate, odată ce au fost eliminate barierele administrative, precum licența de turism. În vara anului 2017, Parlamentul RM a votat Legea nr. 185 privind modificarea și completarea unor acte legislative (MO nr. 371-382/632 din 27.10.2017), potrivit căreia a fost optimizat semnificativ numărul actelor permisive, fiind anulate 140 tipuri de autorizații, certificate, inclusiv 18 licențe pentru diverse genuri de activitate.Printre domeniile de activitate care pot fi desfășurate în continuare fără licențe, se regăsește și activitatea de turism.

Implementarea sistemului electronic pentru eliberarea actelor permisive (SIA GEAP), acțiunile pentru stimularea utilizării platformei electronice de către autoritățile emitente, precum și extinderea Proiectului de Ameliorare a Competitivității (CEP II) au fost analizate în cadrul unei ședințe online de către Ministerul Economiei și Infrastructurii cu echipa Băncii Mondiale, comunică MEI.   Astfel, SIA GEAP, dezvoltat și implementat cu suportul Băncii Mondiale, vine să materializeze unul din obiectivele promovate de Guvern pentru reducerea poverii administrative și crearea unui mediu de afaceri favorabil, iar odată cu declanșarea pandemiei de COVID-19, importanța Ghișeului unic online a crescut considerabil.

Activitatea vamală include promovarea politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, alte activităţi de promovare a politicii vamale.

Interesul primordial al oricărei entități economice este să realizeze profit prin prisma activității sale comerciale. Este evident că orice antreprenor va urmări, pe cât este de posibil, creșterea profitului în propria sa întreprindere, încercând să-și maximalizeze câștigurile și, în același timp, să-și diminueze costurile. Astfel, unii agenți economici apelează la serviciile societăților comerciale de tip offshore, care sunt amplasate în paradisurile fiscale.În momentul de față nu există un consens între state cu privire la activitatea paradisurilor fiscale. Controversa

În luna iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic,  care are patru obiective majore : facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, stimularea utilizării comerțului electronic, simplificarea procedurilor vamale la exportul online și stimularea serviciilor poștale și de curierat.   Pentru implementarea acțiunilor din Foaia de parcurs, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru și MEI au elaborat un proiect de lege, conceptul căruia a fost prezentat, ieri, 12 octombrie, într-o ședință online pe platforma Consiliului Economic.

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

Regulamentul cu privire la modul de organizare și funcționare a autorităților centrale de achiziție (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.56 din 29 aprilie 2021, a fost publicat în MO și a intrat în vigoare pe data de 7 mai curent. Obiectivul Regulamentului constă în fortificarea mecanismului de achiziții centralizate pentru utilizarea eficientă și optimă a mijloacelor financiare, prin stabilirea principalelor cerințe obligatorii față de autoritățile centrale de achiziții create. Achiziția centralizată de bunuri, lucrări sau servicii se efectuează conform prevederilor Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice și a altor acte normative aprobate pentru implementarea acesteia.  

Conform prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova (în continuare - CF), resursele naturale includ apa captată din orice sursă (izvor), mineralele utile (zăcămintele). Mineralele utile (resursele minerale) reprezintă acumulări în subsol de minerale naturale, hidrocarburi și ape subterane, ale căror compoziție chimică și proprietăți fizice permit folosirea lor în sfera producției materiale și consumului imediat sau după prelucrare. La substanțele minerale utile se referă și rămășițele biologice (folosite) aflate în subsol.

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a emis astăzi, 24 septembrie 2020, două hotărâri noi. Astfel, potrivit hotărârii nr. 31, se admite desfăşurarea activităţilor, cu prezenţa spectatorilor, în incinta instituţiilor teatral-concertistice şi a caselor de cultură cu respectarea  măsurile de prevenire şi control a infecţiei COVID-19, aplicate la organizarea evenimentelor/acţiunilor culturale în incinta instituţiilor. De asemenea, se admite organizarea şi desfăşurarea în aer liber a expoziţiilor, festivalurilor şi târgurilor agricole specializate, cu respectarea măsurilor de sănătate publică privind măsurile de prevenire şi control a infecţiei COVID-19. 

Conform art. 1 din Codul muncii (CM), angajator  este  persoană juridică (unitate) sau persoană fizică care angajează salariaţi în bază de contract individual de muncă încheiat conform prevederilor CM, iar salariat – persoană fizică care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă.   Definiția contractului individual de muncă este oferită în art.45 din CM și reprezintă înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii,

În conformitate cu prevederile pct.78-79 al SNC „CPD” restituirea subvențiilor se înregistrează ca diminuare a veniturilor anticipate și a valorii activelor rambursate sau majorare (restabilire) a datoriilor față de stat și/sau alți creditori decontate anterior. În cazul în care suma subvenției rambursate depășește venitul anticipat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaște ca cheltuieli curente.

Munca prestată în timp de noapte este retribuită cu aplicarea adaosului în mărime de cel puțin jumătate din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii de noapte. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii pe timp de noapte poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile și în limitele prevăzute de legislaţie.

Instituirea unui mecanism de prevenire a aplicării sancţiunilor asupra mediul de afaceri în cazul în care întreprinderea şi reprezentanţii acesteia înlătură încălcările comise şi realizează acţiunile recomandate de autoritatea de control este aprobat prin  Legea nr. 59 din 22 aprilie 2021 pentru modificarea unor acte normative, care a intrat în vigoare la 21 mai curent, data publicării documentului în MO.

Acest articol vine în ajutorul practicienilor ce se confruntă cu unele neclarități ce țin de subiectul detașării salariaților. Cine, potrivit Regulamentului cu privire la delegarea salariaților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10 din 05.01.2012 (în continuare — Regulament), poate fi delegat în deplasare?

Prin reglementările art. 214 din Codul administrativ1 (CA), legislatorul a stabilit ca garanție a asigurării legalității acțiunea de suspendare a executării actului administrativ individual contestat – întrerupere temporară a efectelor juridice produse de un act juridic.   Suspendarea actelor administrative reprezintă o garanţie a asigurării legalităţii, ce intervine, însă, în cazuri de excepție, în situaţii limită, și are în vedere fie întreruperea temporară a producerii de efecte juridice (ceea ce înseamnă că actul era în vigoare), fie amânarea pentru o perioadă a producerii de efecte juridice.

Vizitele de documentare în teritoriu privind identificarea zonelor de amplasare a viitoarelor Platforme industriale multifuncționale (PIM) continuă, zilele trecute fiind inițiate discuții cu reprezentanții administrațiilor publice locale privind identificarea sectoarelor economice cu potențial de creștere în raioanele Ocnița, Briceni și Telenești.   Reprezentanții APL-urilor din cele trei raioane au apreciat inițiativa autorităților statului de creare a PIM-urilor și de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Pe baza acestor platforme vor fi create noi afaceri, locuri de muncă, vor crește investițiile în dezvoltarea industriilor locale, va fi dezvoltat potențialul existent.

Rezultatele cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2020” realizate de Biroul Național de Statistică (BNS) denotă că câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat în luna septembrie a anului curent a constituit 7991,3 lei.   Două treimi din totalul salariaților (66,7%) au avut un salariu situat sub media pe țară (7991,3 lei), aproape fiecare al doilea salariat (47,3%) a avut un salariu mai mic de 6 mii lei, 31,5% din salariați au primit salarii cuprinse între 6 și 10 mii lei, iar 21,2% din totalul salariaților au avut salarii de peste 10 mii lei.  

În perioada 1 martie - 7 august 2020, Serviciul Fiscal de Stat a efectuat 1 843 controale fiscale la unitățile comerciale a produselor alimentare și farmacii/depozite farmaceutice, în vederea prevenirii încălcării prevederilor Hotărârii Guvernului nr.774 din 20 iunie 2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante.     În rezultat au fost stabilite 217 cazuri de încălcare a prevederilor modului de formare a prețului prin depășirea adaosului comercial aplicat, stabilit de legislația în vigoare și au fost adoptate decizii asupra cazului de încălcare fiscală, fiind calculat venit ilicit și aplicate sancțiuni în sumă totală de 548 mii lei.