În cadrul ședinței din 20 mai, Cabinetul de miniștri a examinat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea Codului fiscal (CF) și unor acte legislative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă. Autorul proiectului a propus majorarea cheltuielilor permise spre deducere suportate anual de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului prin modificarea art. 24 alin. (20) din CF. Amintim că, în redacția în vigoare a CF, acestea constituie 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.1593 pe anul respectiv. În opinia autorului, nivelul acestora ar urma să constituie „mărimea unui salariu mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat anual de Guvern, per angajat anual”.

Regulamentul, aprobat prin Ordinul directorului general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină nr. 12-A din 15.01.2024, reglementează modalitatea de restituire a primelor de AOAM

Plata compensatorie acordată ca măsură de protecție socială întru garantarea și menținerea salariilor personalului unităților bugetare, reieșind din cuantumul minim necesar de asigurare socială stabilit pe țară, va fi majorată de la 4 mii la 5 mii de lei. În contextul ajustării și eliminării unor discrepanțe salariale pentru unele categorii de angajați din sectorul bugetar, urmare a modificării

(Continuare. Partea I – în nr. 4 (74), 2022) În sensul Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr.270/2018) salarizarea angajaților din sectorul bugetar în condiții speciale prevede:   Situația de exercitare temporară a unei funcții de conducere - când persoana exercită temporar o

Serviciul Fiscal de Stat informează contribuabilii menționați la art.5 alin.(1) lit. b) din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale despre obligația prezentării, doar în mod electronic, a dării de seamă forma CAS18 – AN pentru perioada fiscală 2023,

Pentru primele 3 luni ale anului curent, în rezultatul activităților desfășurate de autoritatea fiscală în domeniul combaterii practicii de achitare a salariului în plic, au fost calculate suplimentar la buget obligații aferente plăților salariale (impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, penalități și amenzi) în sumă totală de 4,2 mil.lei, dintre care au fost achitate 3,5 mil. lei

Asociațiile de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) reprezintă piloni fundamentali ai accesului la resurse financiare pentru comunitățile în care activează, au drept scop sprijinirea activităților legale ale membrilor lor și contribuie la îmbunătățirea condițiilor economice și sociale. Succesul și credibilitatea acestor entități depind, în mare măsură, de un control intern solid și de o guvernanță transparentă.

Conform titlului executoriu din anul 2016, persoanei fizice urmează să i se achite o sumă de bani, compusă din datoria pentru darea în locațiune și penalitatea pentru neachitare în termen a chiriei.

În ianuarie-aprilie 2020, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 476 controale la unități cu un număr de 31088 salariaţi, verificând aspecte ale respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă. Din numărul total de controale, 329 au fost planificate (130 în sectorul public și 199 în sectorul privat) şi 147 – inopinate (62 în sectorul public și 85 în sectorul privat). Conform datelor făcute publice de ISM, în urma acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale, în care au fost stabilite și consemnate 2730 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative. Activităţile de inspecție au scos în evidenţă faptul că angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale referitoare la stabilirea salariului și respectarea termenelor de plată ale acestuia.

Ministerul Finanțelor a înaintat pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la stabilirea, până la 31 decembrie 2024, a moratoriului temporar privind încadrarea personalului în instituțiile/autoritățile publice și în Casa Națională de Asigurări Sociale, în funcțiile vacante

Agentul economic, rezident al parcului pentru tehnologia informației, a angajat o persoană fizică nerezidentă. Dat fiind faptul că persoana este nerezidentă, agentul economic a reținut la sursă impozitul pe venit în conformitate cu art. 73 alin. (4) din CF, reflectând reținerea dată în

Combaterea fenomenului muncii informale a fost subiectului de discuție în cadrul unei întrevederi dintre reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat, Ministerului Finanțelor și Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare

Comisia Națională a Pieței Financiare a inițiat consultarea publică a proiectului Hotărârii CNPF cu privire la aprobarea Regulamentului privind măsurile de prevenire

În contextul majorării cuantumului salariului minim pe țară în sumă de 5000 lei, va spori și plata compensatorie acordată ca măsură de protecție socială pentru garantarea și menținerea salariilor personalului unităților bugetare, de la 4000 la 5000 lei.

În scopul stabilirii indemnizațiilor de asigurări sociale, dar şi asigurării evidenței stagiului de cotizare pe parcursul perioadelor de aflare a angajaților în concedii de îngrijire a copilului sau concedii paternale angajaților care au adoptat copii, entitățile urmează să declare perioadele de aflare

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

Persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi prestează servicii şi/sau lucrări sunt în drept să beneficieze de acordarea scutirii personale stabilite la art. 33-35 din Codul fiscal (în continuare - CF)

În contextul instituirii, începând cu 22 ianuarie, a noi măsuri temporare pentru a opri răspândirea COVID-19, inclusiv desfășurarea procesului educațional online, autoritățile vin cu precizări privind implementarea măsurilor de susținere în perioada pandemiei COVID-19, ce vizează acordarea indemnizației pentru salariații cu copii în vârstă de până la 12 ani, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educațional în regim fizic și  acordarea zilelor libere angajaților care se vaccinează împotriva COVID-19.

Urmează a fi impozitate sau nu îndemnizațiile primite potrivit art. 42 alin. (6) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public de către funcționari în cazul eliberării acestora din serviciul public?   Potrivit art. 42 alin. (6) din Legea nr. 158/2008 (în continuare – Lege) în cazul lichidării autorităţii publice, a reducerii efectivului de personal sau a lichidării funcţiei publice, funcţionarii publici care nu pot fi transferaţi şi/sau angajaţi, sunt eliberaţi din funcţie, beneficiind de plata unei indemnizaţii de şomer în mărime de un salariu mediu lunar şi a unei indemnizaţii de eliberare din serviciu calculate în corespundere cu vechimea în serviciul public după cum urmează:

Nivelul minim al drepturilor şi garanţiilor de muncă pentru salariaţi se stabileşte de Сodul muncii (CM), adoptat prin Legea nr. 154-XV din 28.03.2003 (Lege nr. 154/2003), şi de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii. În schema de mai jos găsiţi 10 norme de bază ale dreptului muncii pe care fiecare angajat și angajator trebuie sa le cunoască. Orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este nulă, deoarece salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin CM.