Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

Pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate în perioada situațiilor excepționale legate de declararea stării de urgență, de asediu și de război sau declararea stării de urgență în sănătate publică, personalul unităților bugetare poate beneficia de spor de compensare pentru munca prestată în condiții de risc pentru sănătate. Guvernul a susținut proiectul de lege  înaintat cu titlu de inițiativă legislativă, ce prevede modificarea unor acte legislative. Autorii și-au propus reglementarea dreptului salariaților din unitățile cu toate tipurile de proprietate de a beneficia de spor pentru munca prestată în condiții de risc pentru sănătate.

Agricultura reprezintă sectorul economiei naționale cel mai vulnerabil și expus riscurilor naturale/schimbărilor climatice, crizelor energetică și regională. Factorul principal ce determină mărimea, calitatea și stabilitatea producției agricole în RM îl constituie condițiile agro-climaterice

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Lista categoriilor de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual (anexa nr.2 la Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală) ar putea fi extinsă. Ministerul Afacerilor Interne a inițiat consultările publice asupra proiectului hotărârii de Guvern privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative ce poate aduce atingere la partu legi (Legea nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj; Legea nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova; Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova și Legea nr.1593/2002).

La unitățile din sectorul real cu patru și mai mulți salariați și instituțiile bugetare câștigul salarial mediu lunar brut în luna septembrie 2022 a constituit 10353,3 lei. Conform rezultatelor cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2022”, publicate de Biroul Național de Statistică, trei din patru salariați (sau 75,8%) au avut în perioada analizată salarii mai mari de 5 mii lei, iar fiecare a patra persoană (24,2%) a ridicat un salariu de până la 5 mii lei.

Proiectul de lege ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2022 (nr. 204 din 6 decembrie 2021) a fost astăzi reexaminat în plenul Parlamentului și aprobat cu votul a 59 de deputați.Reamintim, documentul a fost votat în lectura a doua în cadrul ședinței din 6 decembrie curent, însă a fost restituit deputaților de către Președintele țării din motivul avizului negativ al Guvernului la un amendament motivat prin faptul că majorarea remunerării judecătorilor depășește cadrul de resurse disponibile, neavând acoperire financiară.

 Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi a avut o întrevedere cu președintele Camerei de Comerț și Industrie din Republica Moldova, Sergiu Harea. În cadrul reuniunii au fost puse în discuție aspecte legate de intensificarea colaborării privitor la măsurile de îmbunătățire a mediului de afaceri, măsurile de suport pentru antreprenorii implicați în învățământul dual, promovarea inovațiilor, dar și alte subiecte importante. Președintele Camerei de Comerț și Industrie a făcut o scurtă introducere privitor la principalele direcții în sensul subiectelor abordate.

Proiectul de lege ce prevede stabilirea cotei a defalcării din taxele pentru resursele naturale în mărime de 60% pentru bugetele satelor/ comunelor și orașelor a fost aprobat în prima lectură în cadrul ședinței plenare a Parlamentului de astăzi, 22 aprilie 2021. Respectiv, 40% din volumul acestor taxe în continuare vor fi acumulate în bugetele raionale.   Actualmente, potrivit Legii finanțelor publice locale și Codului fiscal, plătitorii achită taxele pentru resursele naturale în bugetul local de nivelul doi.  

Dezvăluirea informației în Note explicative la situațiile financiare reprezintă o cerință stipulată în diverse acte normative autohtone, cum ar fi: Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Standardele Internaționale de Raportare Financiare (SIRF sau IFRS).

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.102 din 18 iunie 2020, începînd cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile prezentului alineat nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

În perioada ianuarie - noiembrie 2021 în bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 67,9 mld. lei, cu 12,4 mld. lei mai mult față de perioada similară a anului trecut, comunică Ministerul Finanțelor.   Cheltuielile au constituit 70,9 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 7,2 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,0 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 12,1 mld. lei. 

Ministerul Finanțelor anunță despre închiderea cu succes a anului bugetar 2019. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că, la 30 decembrie 2019, în strictă conformitate cu Legea finanţelor publice şi responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014, au fost efectuate ultimele încasări și plăți la/din buget și au fost finanțate integral toate documentele de plată prezentate de către autoritățile și instituțiile bugetare la trezorerie. Astfel, conform situației din 31 decembrie 2019, nu au rămas plăți neachitate din bugetul de stat.

În Instrucțiunea privind modul de înregistrare a obligațiunilor emise de autoritățile administraţiei publice locale aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 18/1/2018 vor fi operate modificări. Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a elaborat proiectul ce are ca scop impulsionarea plasamentelor publice de obligațiuni emise de autoritățile  publice  locale și facilitarea accesului la respectivele instrumente de către investitori, precum și pentru aducerea în concordanță cu ultimele prevederi, în contextul creării Depozitarului central unic al valorilor mobiliare.   Astfel, principale modificări ce se propun în proiect derivă din derularea programului  ce vizează promovarea obligațiunilor guvernamentale locale

Liber-profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiției ar putea pot fi eliberați de obligația prezentării dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru lunile în care nu vor calcula contribuții de asigurări sociale şi nu vor avea angajați. În cazul aprobării proiectului  de lege cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă, prevederea ar putea fi aplicată din 1 ianuarie 2022.

Potrivit legislației în vigoare, administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.   În ediția din iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” care va ieși în curând de sub tipar va fi publicat articolul „Patrimoniul public transmis în gestiune (economică, delegată), comodat și alte forme de folosință. Particularitățile contabilității”, în care autorul nostru Elena Taban analizează cadrul normativ aplicabil în aceste cazuri, modul de contabilizare de către autoritățile și

Proiectul legii privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier), care a fost elaborat în scopul simplificării procedurii de radiere din Registrul gospodăriilor țărănești și din Registrul fiscal de stat a GȚ inactive, a fost votat în cadrul ședinței Parlamentului din 10 martie anul curent în prima și a doua lectură.   Prevederile proiectului vor fi puse în aplicare din 1 mai 2022 și presupun susținerea GȚ inactive prin anularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă fixă (CAS), a majorărilor de întârziere (penalităților) și a amenzilor calculate și neachitate până la data radierii, având în vedere că acestea, de facto, nu au desfășurat activitatea de întreprinzător.

Salariul minim pe țară se va stabili și se va reexamina de Guvern, în modul prevăzut de legislație, după consultarea partenerilor sociali, în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel național.   Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce prevede substituirea noțiunii „cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real” cu „cuantumul salariului minim pe țară” prin care se subînțelege valoarea minimă obligatorie a retribuției muncii garantată de către stat pentru munca prestată de salariați, stabilită în Legea salarizării nr.847/2002.

Cetățenii Republicii Moldova care au activat legal în Italia, la atingerea vârstei de pensionare vor beneficia de pensie calculată acest stat, precum și vor fi asigurați cu prestații sociale în cazul producerii unui accident de muncă sau boală profesională. Legile ce țin de ratificarea acordurilor au fost publicate în Monitorul Oficial din 3 decembrie curent.   Astfel, Legea nr. 182 din 18 noiembrie 2021 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Republica Italiană în domeniul securității sociale prevede că persoanele eligibile vor beneficia de pensii pentru limită de vârstă, pensie de dizabilitate cauzată de afecțiuni generale, pensie de urmaș,  precum și de pensii și indemnizații de dizabilitate în urma accidentelor de muncă sau cauzate de boli profesionale.

Impozitul pe bunurile imobiliare este acel impozit local care reprezintă o plată obligatorie la buget calculată de la valoarea bunurilor imobiliare (a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor) și reprezintă terenurile, clădirile, construcţiile, apartamentele şi alte încăperi izolate. Unul din subiecții1 acestui tip de impozit este proprietarul bunului imobiliar de pe teritoriul RM.   Conform normelor Codului civil, proprietatea asupra unui bun imobil se dobândește la data înregistrării dreptului în registrul bunurilor imobile. La fel, dreptul de proprietate se poate dobândi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune,