Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice, diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de materiale circulante.

În primul semestru al anului curent, numărul persoanelor fizice și persoanelor juridice care au primit semnături electronice eliberate de Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut, față de aceeași perioadă a anului 2018, cu circa 10% și a constituit peste 9,8 mii. Această dinamică se datorează creșterii ascendente a numărului persoanelor fizice care au procurat semnături electronice de la CTIF. Potrivit datelor Centrului de înregistrări al CTIF, în prima jumătate a anului 2019, numărul persoanelor fizice care au primit semnături electronice a sporit, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 14,4% și a atins circa 8,3 mii, iar numărul persoanelor juridice s-a micșorat cu 10% și a depășit 1,5 mii.

Conceptul general al Proiectului de modernizare a administrării fiscale (TAMP), ce are ca scop îmbunătățirea colectării veniturilor, conformării fiscale și a serviciilor prestate contribuabililor, a fost prezentat ieri, 6 august 2019, în cadrul unei ședinței a Consiliului Consultativ al Serviciului Fiscal de Stat. Obiectivele Proiectului și aspecte ce țin de implementarea acestuia au fost prezentate de Anastasia Movilă, șef al Direcției management organizațional.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Mâine, 23 august 2019, va ieși de sub tipar nr. 261–268 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Întru racordarea mecanismelor de autentificare pe portalul www.servicii.fisc.md și www.raportare.gov.md la Hotărârea Guvernului nr. 1090 din 31.12.2013 privind serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass), Serviciul Fiscal de Stat automatizează procedura de înregistrare pe portalul serviciilor fiscale electronice din data de 01.08.2019. Înregistrarea și crearea conturilor de utilizator pe portalul www.servicii.fisc.md și www.raportare.gov.md nu vor mai fi efectuate manual de către contribuabili prin indicarea login-ului, adresei de e-mail, parolă etc. În urma autentificării pe portalul serviciilor fiscale electronice, prin intermediul serviciului guvernamental MPass, contul de utilizator va fi creat de către sistem în mod automatizat.

Exporturile de mărfuri în primul trimestru al anului curent constituie $733,0 mil., cu 8,1% mai mult comparativ cu perioada similară din anul 2018, informează Biroul Național de Statistică. Doar în luna martie acestea au constituit $257,2 mil., cu 6,6% mai mult față de luna precedentă și cu 6,2% comparativ cu luna martie 2018. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $522,3 mil., fiind în creștere cu 12,6% față de ianuarie-martie 2018. În același timp, reexporturile de mărfuri străine au însumat $210,7 mil. sau cu 1,8% mai puțin comparativ cu ianuarie-martie 2018.

O companie din Moldova a contractat un împrumut de la o companie nerezidentă cu care aceasta are semnat un Acord privind evitarea dublei impuneri. În baza contractului de împrumut, pe lângă dobânda care urmează a fi achitată de către compania rezidentă, aceasta suportă anumite cheltuieli aferente achitării și are un comision unic odată cu primirea împrumutului. Urmează a fi reținut impozitul la sursa de plată din comisionul unic? Se aplică asupra acestuia aceleași abordări ca și în cazul dobânzilor?

Acum doi ani, în cadrul evenimentului de lansare a proiectului TWINNING ”Sprijin pentru dezvoltarea unui mediu de control și audit intern eficient în sectorul public din Republica Moldova”, unul din vorbitori menționa că auditul intern este ca mirosul de gaz, rareori agreabil, dar poate, de regulă, să evite explozii, făcând referire la rolul auditului în asigurarea bunei activității a oricărei instituții. Ieri, 11 septembrie curent, a avut loc conferința de încheiere a programului, fiind trecute în revistă principalele rezultate. În acest context, ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a menționat că prin acest proiect s-a adus o contribuţie semnificativă la dezvoltarea sistemului de control financiar public intern.

Conform prevederilor art. 947 din Codul civil (CC), clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate). Aceasta poate garanta numai o creanţă valabilă. Penalitatea poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea obligaţiei garantate prin clauza penală, sau a părţii neexecutate, inclusiv sub forma unei dobânzi de întârziere. Totodată, părţile pot conveni asupra unei penalităţi mai mari decât prejudiciul.

La finalul lunii iunie 2019, autoritățile Române și cele din Republica Moldova au semnat patru contracte de finanțare pentru proiectele mari de infrastructură care vor primi finanțare prin intermediul Programului Operațional Comun România — Republica Moldova 2014-2020. Proiectele de cooperare transfrontalieră vor fi derulate în parteneriat între autoritățile din România și cele din Republica Moldova și anume:

Odată cu declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a RM (în continuare – Comisia) este în drept să emită dispoziții prin care se stabilește un regim special de lucru pentru toate entitățile. Dispozițiile Comisiei sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul RM.

Delegația Republicii Moldova, condusă de ministrul Finanțelor, Ion Chicu, și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat la Ședințele de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, care s-au desfășurat în perioada 8-14 aprilie 2019, la Washington. Discuțiile s-au axat pe aspecte de importanță globală, inclusiv perspectivele economice, stabilitatea financiară, dezvoltarea economică și eficacitatea ajutorului reciproc etc.În cadrul vizitei, oficialii moldoveni au avut întrevederi cu reprezentanți de rang înalt ai FMI și Băncii Mondiale referitor la implementarea programului cu Fondul Monetar Internațional, precum și progresul reformelor economice și bancare în țara noastră.

Odată cu publicarea și punerea în aplicare a prevederilor Ordinul SFS nr. 645 din 30 noiembrie 2018 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de determinarea și aprobare a listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronică (e-Factura) (MO al RM, nr. 448-460 din 07.12.2018), mai mulți contribuabili solicită precizări asupra prevederilor ordinului. Astăzi venim cu răspunsuri la cele mai frecvente întrebări adresate de contribuabili. Astfel, criteriile de selectare ale entităților pasibile a fi incluse în lista agenţilor economici obligaţi de a utiliza factura fiscală electronică (e-Factura) la efectuarea livrării impozabile pe teritoriul ţării (în continuare — Listă), au fost stabilite în vederea executării prevederilor art.  117 alin. (11) din Codul fiscal.

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

O companie din RM s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind încasarea prejudiciului de la un salariat (șofer), angajat prin contract individual de muncă și contract de răspundere materială deplină, ulterior fiind semnat și un contract pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei în situații de lucru. Prin act de predare-primire, șoferul a primit de la companie, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, automobil și semiremorcă de mare tonaj.

Conform prevederilor art.146 din Codul fiscal (CF), postul fiscal se creează de Serviciul Fiscal de Stat în scopul prevenirii şi depistării cazurilor de încălcare a legislației, inclusiv a cazurilor de eschivare de la stingerea obligațiilor fiscale, precum şi în scopul exercitării altor atribuții de administrare fiscală. Regulamentul cu privire la Sistemul informațional automatizat de creare şi circulație a facturilor/facturilor fiscale electronice ,,e-Factura”, aprobat prin Ordinul IFPS nr.562 din 4 aprilie 2014 (în continuare – SIA ,,e-Factura”) stabilește modul de creare, expediere și recepționare a facturilor fiscale generate în sistem între participanți la operațiunile economice documentate prin acestea.

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

Modalitatea de lucru dintre Trezorerii și autoritățile publice locale va fi schimbată. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul unui briefing.