Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III

La bugetul public național în anul 2018 au fost acumulate venituri în sumă totală de 57 995,9 mil. lei, ceea ce constituie 99,8% fată de prevederile anuale, în creștere cu 8,7% față de 2017. La partea de cheltuieli, bugetul a fost executat în sumă de 59 608,9 mil. lei, la nivel de 92,3% din prevederile anuale. Comparativ cu anul 2017, acestea s-au majorat cu 9,3%. Executarea bugetului public național în anul 2018 s-a încheiat cu un deficit în sumă de 1 613,0 mil. lei sau la nivel de 0,85% din PIB. În cadrul ședinței de ieri a Guvernului a fost examinat proiectul de hotărâre cu privire la proiectul de hotărâre a Parlamentului pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018.

Venitul impozabil sub formă de creștere de capital s-a modificat de la 50% la 20%. Cum urmează a fi aplicate aceste modificări în contextul celor două etape? Creșterea de capital reprezintă o sursă de venit impozabilă, care se determină ca urmare a înstrăinării activelor de capital. Este necesar să remarcăm că active de capital sunt: a) acţiunile, obligaţiunile; b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător;

O persoană fizică a înstrăinat un activ de capital, care i-a servit acestuia până la momentul vânzării ca locuință de bază, iar potrivit clauzelor contractuale plata se efectuează în două tranșe în ani diferiți (50% în 2016 și 50% în 2017). Care este corectitudinea principiului de determinare a creșterii de capital în raport cu sumele încasate pentru anii respectivi de la înstrăinarea imobilului, prin prisma aplicării cotelor de impozitare în vigoare pentru anii menționați cât și a facilităților prevăzute pentru locuința de bază.

Începând de azi, 22 februarie, prin derogare de la lit. a), art. 5 din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, angajatorii, care întrunesc, cumulativ, condițiile că în luna de gestiune nu efectuează plăți în folosul persoanelor fizice, nu calculează contribuții de asigurări sociale şi nu au angajaţi nu vor mai fi obligați să prezinte darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă (IPC18).

Potrivit prevederilor art. 290 lit. e) din Codul fiscal, subiecții impunerii cu taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii sunt persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător și persoanele juridice care dispun de obiecte ale impunerii.

Consumatorii vor achita un tarif pentru producerea şi transportarea apei, precum şi unul pentru preluarea sau epurarea apelor uzate. Un proiect de lege ce prevede modificarea şi completarea Legii privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este propus spre consultare de Ministerul Mediului.

Publicația Periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește tuturor subiecților impunerii cu impozitul pe avere că termenul de achitare a acestuia expiră pe data de 25 decembrie. Totodată, luând în calcul că unele persoane în continuare confundă noțiunile de impozit pe bunurile imobiliare și impozit pe avere, republicăm acest articol, care argumentează logica legiuitorului. La 15 septembrie 2017 Curtea Constituţională a înregistrat o nouă sesizare (122g) privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2874 din Codul fiscal aferente impozitului pe avere.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.

Entitățile cu capital de stat din RM sunt reprezentate de întreprinderile de stat și de societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public, acestea fiind persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător în baza: bunurilor proprietate de stat transmise în administrare; aportului în capitalul social; proprietăţii obţinute în urma activităţii economico-financiare.

Funcția de președinte al Comisiei de concurs investițional comercial de privatizare a proprietății publice va fi exercitată de directorul general al Agenției Proprietăți Publice. La moment, calitatea de președinte o deține secretarul de stat al MEI. Cabinetul de miniștri a aprobat hotărârea ce se referă la modificarea Hotărârii Guvernului cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursurilor de privatizare a proprietăţii publice, prin care a fost aprobat Regulamentul concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a acesteia.

Antrepozitarul autorizat (locatar) care arendează o încăpere de la un alt antrepozitar autorizat (locator), dispunând de contract de arendă sau de închiriere în condițiile acțiunii art.126 din Codul fiscal,

În ședința din 30 noiembrie 2018 Parlamentul a votat proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 cu venituri și cheltuieli în sumă de 21 427,4 mil. lei, în creștere cu 11,0% în raport cu anul 2018. În structura veniturilor BASS, resursele generale vor constitui 60%, iar transferurile de la bugetul de stat – 40%. Contribuția individuală calculată pentru plătitorii specificați în Legea privind sistemul public de asigurări sociale se stabilește în sumă de 9456 lei, fiind majorată cu 1032 lei,

Aducerea în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice din sfera imobiliară rămâne una din prioritățile Serviciul Fiscal de Stat, scopul fiind sporirea randamentul acestui segment al administrării fiscale. Astfel, în perioada august şi septembrie 2018, în cadrul campaniei de informare a cetățenilor cu privire la prevederile legislației în vigoare în partea ce ține de darea în chirie/ locațiune/ arendă a bunurilor imobile, la SFS au fost înregistrate 2122 contracte de locaţiune pe întreg teritoriul ţării.

Modul de calculare a amortizării Prima parte poate fi vizualizată aici.   Potrivit cap. IV pct. 8 din Regulament, evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține pentru fiecare obiect separat, aceeași regulă, după cum cunoaștem, se aplică în contabilitatea financiară. Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se realizează în baza Registrului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, conform anexei nr. 1 la Regulament (pct. 9 din Regulament). Mai jos rezumativ în baza unui tabel prezentăm modul de calcul al amortizării mijloacelor fixe în contabilitatea financiară vis-a-vis de amortizarea în scopuri fiscale.

Potrivit art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Legea nr.149), prin insolvabilitate se înțelege situația financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-și onora obligațiile de plată, constatată prin act judecătoresc de dispoziție. Totuși, urmează să facem delimitarea dintre procesul de insolvabilitate și însăși insolvabilitatea ca fapt sau moment consumat. Astfel, prin proces de insolvabilitate se înțelege o multitudine de acțiuni și subproceduri prin care se ajunge la insolvabilitate ca stare de fapt și apoi se depășește această stare. Prin proces de insolvabilitate se înțelege:

În procesul desfăşurării activităţii comerciale, întreprinzătorul intră în diverse raporturi juridice cu alţi reprezentanți ai circuitului economic, majoritatea raporturilor având drept scop obţinerea de profit și de cele mai dese ori îmbracă forma unor contracte, astfel realizându-se activitatea de producere şi circulaţie a mărfurilor, executarea de lucrări şi prestarea de servicii. Succesul activităţii comerciale depinde de executarea cu buna credinţă şi la timp a obligaţiilor de către toţi întreprinzătorii participanţi la raporturile juridice, în conformitate cu contractele încheiate. Respectiv, orice derogare de la prevederile acestora pot provoca consecințe negative pentru una din părțile contractante, inclusiv insolvabilitatea. În continuare vom examina unele aspecte ce tin de aplicarea procedurii insolvabilităţii asupra întreprinzătorului individual.

Cum va fi confirmat stagiul de cotizare la stabilirea indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă după abrogarea necesităţii de completare a carnetului de muncă (începând cu 01.01.2019), în condiţiile în care mărimea indemnizaţiei pentru concediul medical depinde de stagiul de cotizare realizat de către fiecare angajat care s-a aflat în incapacitate temporară de muncă?