16
03 2018
186

Curtea Constituţională: evitarea paralelismelor legislative

La 30 noiembrie 2017 la Curtea Constituțională a fost depusă excepţia de neconstituţionalitate a textului „activității fără licență” din pct. 4 și a textului „precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari” din pct. 5 ale art. 10 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, ridicată de un avocat. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins că dispozițiile contestate sunt contrare art. 1 alin. (3), 21, 23 și 46 din Constituție.

Prin decizia Curţii Constituţionale din 9 februarie 2018, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost declarată admisibilă.

În procesul de examinare a excepției Curtea reține că principiul legalității şi al certitudinii juridice este esențial pentru garantarea încrederii în statul de drept şi constituie o protecție împotriva arbitrarului. Așadar, asigurarea și respectarea acestor principii obligă statul să edicteze într-o manieră clară şi previzibilă normele adoptate.

Curtea a reținut că prin individualizarea legală legislatorul trebuie să ofere judecătorului competența de stabilire a pedepsei în anumite limite predeterminate – minimul și maximul special al pedepsei, precum și să prevadă, pentru același judecător, instrumentele care să-i permită alegerea şi determinarea unei sancțiuni concrete, în raport cu particularitățile faptei și cu persoana care a comis o contravenție sau o infracțiune (HCC nr. 10 din 10 mai 2016).

Astfel, individualizarea judiciară se poate realiza doar în baza unor mecanisme de apreciere reglementate de lege, fiind o expresie a principiului legalității.

În temeiul art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, Serviciul Fiscal de Stat aplică față de întreprinderi și organizații, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică, sancțiuni pecuniare în proporție de 10% din sumele plătite pentru efectuarea decontărilor în numerar în sumă ce depășește cumulativ 100 mii lei lunar, la încălcarea modului stabilit de decontare prin virament, precum și pentru efectuarea decontărilor în numerar și prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate.

Totodată, Curtea observă că efectuarea ilegală a plăților în numerar şi prin virament prin intermediari se sancționează și în temeiul art. 293 din Codul contravențional şi constată că sancțiunea pentru efectuarea ilegală a plăților prin intermediari poate fi aplicată atât în temeiul Codului contravențional, cât și al Legii cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.

Curtea constată că legiuitorul nu a instituit nici o diferență între faptele care atrag răspunderea potrivit acestor două acte legislative, acestea fiind reglementate în mod paralel.

Deoarece legea trebuie să reglementeze în mod unitar, să asigure o legătură logico-juridică între dispozițiile pe care le conține și să evite paralelismele legislative, ce generează incertitudine și insecuritate juridică. Or, în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative (HCC nr.2 din 30.01.2018, §45)

Astfel, prin Hotărârea nr. 5 din 6 martie 2018, Curtea Constituțională a dispus admiterea parţială a excepției de neconstituționalitate şi a declarat neconstituționale sintagmele „precum și care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari” și textul „sancțiuni pecuniare în proporție de 10 la sută din sumele plătite” din art. 10 p. 5 din Legea nr. 845 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.

Totodată, instanţa a declarat inadmisibilă excepția de neconstituționalitate în partea referitoare la controlul constituționalității unor prevederi din art. 10 p. 4 din Legea nr. 845.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.